Pisania imortalizată pe Actul Unirii Basarabiei cu România riscă să ajungă în Rusia. Reacția ministrului român al Culturii (foto)

Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a afirmat, vineri, că va vorbi cu omologul său ucrainean pentru a găsi o soluție pentru salvarea Pisaniilor domnitorului Ștefan cel Mare.

„Noi am făcut un task force imediat ce a început războiul pentru a stabili cum să scoatem din Ucraina bunuri de patrimoniu în cazul în care partea ucraineană ar fi solicitat”, a declarat Romașcanu.

Ministrul Culturii a afirmat că România are bunuri de patrimoniu comun în Ucraina și că pentru obiecte de mare valoare pentru istoria românilor, precum Pisaniile domnitorului Ștefan cel Mare, oficialii români vor face tot ce pot ca acestea să fie recăpătate, în cazul în care acest lucru este cu putință.

„La fel cum am primit 3 milioane de ucraineni, puteam primi și obiecte de patrimoniu. Partea ucraineană a fost foarte receptivă”, a declarat Lucian Romașcanu.

Hoțomanii ruși ar pute fura pisaniile de pe vremea lui Ștefan cel Mare

Mai multe pisanii moldovenești din perioada lui Ștefan cel Mare, printre care și cea imortalizată pe Actul Unirii Basarabiei cu România de la 27 Martie 1918, aflate în prezent la Muzeul de Istorie din orașul ucrainean Herson, riscă să fie evacuate în Rusia, afirmă arheologul ucrainean Andrei Krasnojon, rector al Universității pedagogice „Ușinskii” din Odesa, citat de bucpress.eu.

Pisaniile au fost puse pe zidurile Cetății Albe în perioada de domnie a voievodului Ștefan cel Mare și au fost redescoperite de profesorul Andrei Krasnojon în fondurile Muzeului de Istorie din Herson în anul 2013.

„Invadatorii evacuează din orașul Herson colecția muzeului regional etnografic care, în ceea ce privește inscripțiile antice și medievale, întrece multe muzee specializate din Ucraina. Tocmai în acest muzeu sunt păstrate patru pisanii din secolul al XV-lea puse pe zidurile Cetății Albe de pe Nistru. Semnificația acestor artefacte nu poate fi supraestimată pentru știință și pentru istoria Cetății Albe. Aceste pisanii au totodată o semnificație ideologică”, a scris Andrei Krasnojon pe pagina personală de Facebook.

„Una dintre aceste pisanii (cu capul de bour, datând de la 1475, din perioada lui Ștefan cel Mare) este imortalizată chiar pe Actul Unirii Basarabiei cu România de la 27 Martie 1918, fiind o veritabilă comoară inestimabilă a istoriei noastre naționale!!! Prin grija profesorului Krasnojon de altfel, copii fidele ale acestor pisanii au fost reamplasate pe zidurile Cetății Albe acum câțiva ani, fapt pentru care îi mulțumim, iar cele două state românești ar fi trebuit demult să-l decoreze pentru acest gest cu distincții de stat…”, a reacționat Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia” din regiunea Odesa.

În ședința din 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău a adoptat Declarația de unire a Basarabiei cu România, care începea cu următoarele cuvinte:

„Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum mai bine de o sută șase ani din trupul vechii Moldove – în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor – de azi înainte și pentru totdeauna, se unește cu mama sa, România”.

Actul Unirii Basarabiei cu România a fost ratificat de regele Ferdinand la 9/22 aprilie 1918; în aceeași zi, doi reprezentanți ai Basarabiei au intrat în Guvernul României.