Planul „secret” al celor din PAS. Vor să obțină majoritatea așa cum a făcut Voronin în 2001 și 2005

Actualul cod electoral a fost votat de majoritatea PSRM-ACUM în iulie 2020, pe vremea alianței parlamentare Dodon-Sandu-Năstase. Pragul electoral pe vremea regimului Plahotniuc era de 6%, dar a fost coborât la 5% de coaliția PSRM-ACUM, înțelegând că astfel se va limita participarea la viața politică a partidelor mai mici, și anume ei (PSRM și ACUM) vor fi principalii beneficiari ai aceste legi.

Pragul electoral în Danemarca este de 2%, în Austria – 4%, Bulgaria – 4%, Cipru – 3.6%, Grecia – 3%, Italia – 3%, Norvegia – 4%, Spania – 3%, Israel – 3.5%, Suedia – 4%, Slovenia – 4%.Pragul electoral în Rusia este 5%, iar în Turcia 10%. Obiectul fundamental al pragului electoral este de a nu permite partidelor mici să ajungă în Parlament, favorizând astfel partidele „mari”. Votanții care optează pentru partidele „mici” sunt de facto lipsiți de dreptul de a fi reprezentanți în forul legislativ. 

Conform rezoluției din anul 2007, pragul electoral recomandat de a Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este de 3%.

Menționăm că la alegerile parlamentare din 2001, PCRM a acumulat 50% din voturi, dar prin redistribuire (absolut nedemocratic) a obținut controlul constituțional, adică 71% din Parlament. În 2005, s-a întâmplat la fel – PCRM a acumulat doar 45% din voturi. În timp ce aproape 17% din voturi au fost pentru partidele care n-au trecut pragul. Ca urmare a redistribuirii, comuniștii au obținut, într-un mod nedemocratic, 56 de mandate. 

Conform ultimelor calcule, PAS-ul speră să repete „succesul” lui Voronin, și anume, să obține în jur de 36-38% din voturi, niciun partid „mic” să nu treacă pragul, iar după redistribuire să aibă majoritatea deputaților.


Voronin – Pierde alegerile de două ori, dar obține majoritatea în Parlament de două ori.

Amintim că la alegerile din 2019, 11% din cetățeni au votat pentru partide care nu au trecut pragul și au fost astfel lipsiți de dreptul democratic de a fi reprezentați în Parlament, iar la alegerile din 2014 – în jur de 16% din cetățeni au fost în această situație.