Alegerea lui Putin este în concordanță cu noua tendință în politica externă a Rusiei. În timp ce oficial aceasta este promovata (mai degraba mimata – n.r) în continuare de ministrul Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, luarea reala a deciziilor depinde din ce în ce mai mult de un mic grup de ofițeri de informații și funcționari din Ministerul Apărării, cu acces direct la Putin, scrie revista Politico.
„Rusia devine din ce în ce mai mult o “adhocracție”, în care oamenii obțin sarcini și responsabilități care nu corespund competențelor lor formale“, – a declarat Mark Galeotti, expert în serviciile de securitate ruse, cercetator principal la Institutul de Relații Internaționale din Praga. Numirea fostul spion indică o abordare mai rigidă a regiunii balcanice de catre Rusia.
„Patrusev este cu siguranta unul dintre acei oameni care cred că Rusia este în luptă existențială pentru supraviețuire“, – spune Galeotti. „Este un razboi rece, o viziune maniheistă a lumii, în care orice schimbare în Occident este în avantajul Rusiei“.
Patrusev s-a înrolat în KGB în 1974 și se crede că l-a întâlnit și s-a împrietenit cu Putin – și el fost ofițer de informații – la începutul anilor 1990. După 10 ani în calitate de șef al FSB, agentia succesoare a KGB, în 2008 el este transferat șef al Consiliului de Securitate, un organism influent creat de Putin si alcatuit din funcționari de încredere.
Cea mai mare parte a carierei lui Patrusev a fost în umbra. Se știe totusi ca el a făcut parte din micul grup de consilieri apropiati ai lui Putin, implicati în planificarea anexarii regiunii ucrainene Crimeea în 2014.
Potrivit lui Andrei Kortunov, director al Consiliului de Afaceri Internaționale din Rusia, un think tank care ofera consiliere Kremlinului, serviciile de securitate ruse au o influență tot mai mare asupra politicii externe.
În declarațiile sale publice, Patrusev a afirmat că SUA încearcă să distrugă statul rus pentru a primi „acces liber la resursele sale care, în opinia americanilor, se afla pe nedrept sub controlul Rusiei“. De asemenea, el a criticat ceea ce a numit „comportamentul agresiv” al NATO, susținând că politica externă a UE este dictată de la Washington și a avertizat despre „ascensiunea nazismului” în Europa.
Numirea lui Patrusev pentru postul informal de responsabil al strategiei Rusiei în Balcani este în concordanta cu noile relații dintre Rusia și Occident. Kremlinul este deosebit de iritat din cauza aderării Muntenegrului la NATO la începutul acestei luni. Această țară mică de pe malul Marii Adriatice i-a acuzat pe spionii ruși că au încercat să puna la cale o lovitură de stat anul trecut, se pare pentru a împiedica aderarea la Alianță.
După dezvaluirea complotului, Patrusev s-a grăbit în Serbia unde s-a întâlnit cu oficiali guvernamentali si de securitate de rang inalt. Probabil misiunea sa a fost de a musamaliza situația. Conform mass-media sarbe, Belgradul a expulzat in Rusia cativa cetățeni ruși acuzați în Muntenegru de organizarea tentativei de lovitura de stat. Oficialii de la Moscova au insistat asupra faptului că nu era nimic neobișnuit în călătoria lui Patrusev în Balcani, dar rolul sau a crescut în mod semnificativ de atunci.
Luna trecută, Patrusev s-a întâlnit cu ministrul Afacerilor Interne al Serbiei, cu care a discutat diverse probleme – de la crima organizată la Internet.
„Pe parcursul anului trecut a devenit clar că Patrusev patroneaza Balcanii“, – spune Galeotti, care adauga ca acesta este un semn al importantei Balcanilor pentru Moscova.
Patrusev nu are legături profesionale cu Balcanii, motiv pentru care l-a numit în Consiliul de Securitate al Rusiei pe Leonid Reșetnikov, fost spion și expert controversat în problemele Balcanilor. În octombrie anul trecut, în ajunul loviturii de stat eșuate din Muntenegru, Reșetnikov a spus că „este timpul ca [Rusia] sa se intoarca în Balcani“.
Aparitia lui Patrusev în Balcani a coincis cu o creștere a activității Rusiei în regiune. Doi cetățeni rusi – Eduard Sismakov și Vladimir Popov – au fost condamnati în lipsa în această lună de o instanță din Muntenegru pentru organizarea puciului de anul trecut. Procurorii muntenegreni cred că cei doi sunt ofițerii ai serviciilor secrete din Rusia. Potrivit presei ruse, Sismakov a lucrat anterior ca atașat militar la Ambasada Rusiei în Polonia, înainte de a fi expulzat din țară în 2014, sub acuzația de spionaj.
În plus, documentele obtinute de hackeri in acest an arata că spionii și diplomații ruși din Macedonia si-au unit eforturile pentru a consolida sprijinul acordat gruparilor pro-ruse.
Rusia ar putea lua măsuri „serioase“ ca răspuns la orice nouă extindere a NATO în Balcani – susține Elena Guskova, profesor la Institutul de Studii slave din Moscova.
„Judecand dupa ce s-a intamplat în Muntenegru, acestea pot lua forme diferite,“ – a spus ea, referindu-se la decizia Kremlinului de a limita relațiile economice cu Muntenegru și indicatiile Kremlinului, transmise agentiilor de turism ruse, sa evite mica țară balcanica, dependenta de veniturile din turism.
În acest an, Patrusev a avertizat deja că NATO dorește să convingă Bosnia și Herțegovina, și Macedonia să adere la Alianță. Potrivit experților, Rusia probabil că își va concentra eforturile pe consolidarea alianțelor existente în Balcani și evitarea unui scenariu in care cele doua vor adera la NATO.
În acest sens, „Rusia va creste presiunea pe acele țări balcanice care confirmă angajamentul de a nu adera la NATO“, – susține Kortunov.
