”Necesitatea schimbării destinației portului vechi se bazează în mod special pe o zonare ineficientă a portului și pe faptul că adâncimea existentă a apei, spațiile de depozitare disponibile, atât direct la dane, cât și în spatele lor, precum și suprafața de apă limitată care să permită manevrarea navelor nu permit manipularea modernă și eficientă a mărfurilor în portul vechi”, spune Andrei Benghea Mălăieș, director executiv al Ernst & Young SRL. Prin crearea unei zone urbane aici, spune el, ar spori și valoarea centrului istoric al Constanței și s-ar promova noi investiții și ar crește valoarea turistică generală a orașului. Operatorii din zonă vorbesc însă de naționalizare.
”85% din suprafața portului vechi este în proprietatea privată a diverselor societăți. Ca să poată să facă chestia asta ar trebui să naționalizeze. Naționalizarea nu se poate face decât sub Partidul Comunist Român. În ceea ce privește exproprierea, ar trebui să treacă pe aici o autostradă de interes național, dar să apară cârciumi și restaurante nu cred că este de interes național”, spune Sorin Greavu, proprietarul unei suprafețe importante din portul vechi, care nu a fost consultat de către cei de la Ernst & Young. Acesta subliniază că în master plan scrie că se naționalizează fără despăgubire.
Nu suntem Caraibe
Acesta mai spune că ar fi fost primul care ar fi schimbat destinația clădirilor pe care le deține, dacă eram în… Caraibe. La cum arată însă lucrurile acum, cu două luni de turiști pe an, cu restaurante goale, în majoritatea timpului, în opinia sa aceasta nu este o soluție.
”Să vă dau un exemplu concret: APMC-ul a cheltuit 8 milioane de euro cu terminalul de pasageri. De când l-au pus în funcțiune până acum cred că n-au acoperit nici dobânda la cele 8 milioane de euro cheltuite”, a mai spus Sorin Greavu. În ceea ce privește afirmațiile că în portul vechi traficul este scăzut, operatorii spun că portul este oglinda economiei românești.
În atenția DNA
Operatorul portuar mai atrage atenția asupra unui lucru. ”În Master Plan sunt prinse lucrări care sunt legate strâns, strâns, de dosarul DNA cu cei 10% înapoi, lucrări de refacere a falezelor de lângă Portul Constanța. Păi, domnul Ernst & Young făcea planul pentru Portul Constanța vizând lucrări care aparțin Primăriei Constanța, pe banii portului? Poate așa se procedează în Germania și Olanda…”, spune el retoric. Oferă și un alt exemplu: APMC cheltuie 1,2 milioane euro anual pentru Portul Tomis, care este patrimoniul său, și încasează, de la firma Sisteme Internaționale de Afaceri, concesionarul portului, 36.000 de euro pe an.
Citește și: Casele interlopilor, transformate în şcoli sau secţii de poliţie
În Master Plan sunt prinse lucrări de încă vreo șase milioane de euro pentru Portul Tomis, pentru că este o strategie nemaipomenită a economiei românești. Firma Sisteme Internaționale de Afaceri a aparținut lui Valentin Gheorghe Ionescu, fost coleg cu primarul Radu Mazăre, coinculpat cu acesta în faimosul dosar al retrocedărilor din municipiul Constanța.
”Tot Master Planul este o aberație. Nu are nici o legătură cu realitatea. Nu puteau să îl facă în 10 luni decât dacă l-au scris după dictare. APMC-ul, în 25 de ani, de-abia s-a chinuit să facă digul de larg, cu 200 de milioane de euro. În master plan se vorbește de investiții de miliarde de euro. Domnii de la Ernst & Young sunt dispuși să ne aducă și banii? Au încasat două milioane de euro degeaba. Sau poate se urmărește diminuarea capacităților de operare a Constanței ca să crească Hamburg și Rotterdam. Se poate gândi și așa. Au încasat și două milioane de euro, ne și închid. Numai că totuși ne-au confundat cu niște aborigeni care probabil nu știu ce li se întâmplă”, conchide Sorin Greavu.
Mazăre: „Așa e în toată Europa“
Ideea de a transforma portul vechi în zonă turistică a fost vehiculată oficial, încă din 2007, și de fostul director al APMC, Constantin Matei, membru PNL. În 2014, ideea a fost îmbrățișată și de Radu Mazăre (reamintim că anul trecut acesta dorea încă să dețină 51% din acțiunile CNAPMC). ”Portul Tomis a început deja să funcţioneze, următoarea etapă este ca zona peninsulară să se extindă în zona veche a portului. Nu am inventat eu, aşa este la Rotterdam, la Genova, e în toată Europa. Acolo o să fie restaurante, cafenele, ambarcaţiuni vechi recondiţionate pe post de restaurant, hotel ş.a.m.d. Totul cu bani privaţi”, a spus primarul. Sorin Greavu reamintește că mulți dintre directorii de acum ai APMC, dar și membri ai Consiliului de Administrație sunt apropiați ai lui Radu Mazăre. Proteste împotriva Master Plan-ului au început, luni, în Portul Constanța și sunt programate să dureze o lună. Operatorii portuari și sindicaliștii cer demisia conducerii CNAPMC.
sursa: romanialibera.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
