Singura „performanță” pe care au realizat-o politicienii în ultimii ani este cea de a fi scos politica de sub presiunea moralei. Astfel, s-a reușit să i se inducă societății ideea că politica și morala sunt noțiuni incompatibile, altfel spus că politica e o treabă murdară. La această percepție au contribuit și un grup nu prea mare, dar dinamic de așa-ziși analiști politici, cu trecere mare la curte, pe care publicul îi poate vedea seară de seară migrând de la un ecran la altul, bătându-se la sânge pentru Șeful pe care-l slujesc.
Pornind de la convingerea că politica e o meserie murdară, aceștia pot justifica – și chiar justifică! – orice găinărie a politicienilor. Consecințele practice ale acestei poziții nu sunt însă atât de inofensive cum par; scoaterea, la nivel teoretic, a politicului în afara moralei în practică deschide calea spre justificarea criminalizării actului guvernării, spălării frontierei dintre bine și rău.
Ce înseamnă, totuși, o politică neguvernată de normele morale, adică admiterea faptului că politica e o meserie murdară? Dacă politica e murdară înseamnă că sunt murdari cei care o fac, adică recunoaștem că elitele noastre politice sunt murdare și, la finele acestui lanț logic de raționamente trebuie să recunoaștem că niște oameni murdari nu pot forma un guvern cu mâinile curate. Dacă admitem că în țară noastră deputații, miniștrii, judecătorii, procurorii, primarii, polițiștii ș.a.m.d. sunt scutiți de „povara” de a acționa moral, trebuie să admitem că de această „povară” sunt scutiți și oamenii simpli – medicii, profesorii, șoferii, scriitorii, oamenii de afaceri, preoții ș.a.m.d.
De vreo câțiva ani, când auzim de celebra îmbinare „principii și valori”, noi râdem, admițând astfel că trăim într-o țară în care în politică nu e loc pentru morală și bun simț, or, anume asta și înseamnă lipsa principiilor și valorilor. Azi, când elitele au intrat într-o nouă fază a căldurilor politice și e foarte avansat procesul de formare a unui nou guvern, nimeni nu se mai întreabă dacă e posibil ca niște politicieni care fac o politică amorală să poată forma un guvern moral. Azi, când acești politicieni au substituit compromisa sintagmă „ a partaja funcțiile” prin „a partaja responsbilitățile” e cazul, totuși, să ne întrebăm dacă o elită politică amorală și iresponsabilă poate partaja responsabil …responsabilitățile? E cazul să ne mai întrebăm cum va arata mâine această țară dacă „noul guvern” va fi format tot de acei care au format guvernele Filat 1 și Filat 2 și care consideră că politica și morala sunt noțiuni incompatibile?
Întrebarea poate fi formulată și mai dureros: poate fi morală o țară care e condusă de politicieni amorali?
