Editorial

Povestea copilului teribil numit Republica Moldova

S-a muncit mult, s-a luptat, s-a plâns și din agonia tiranozaurului sovietic s-a născut copilul teribil numit Republica Moldova. Din start a călcat pe greblele geopoliticii, și-a pierdut mâna stângă și de atunci o tot insultă „republică separatistă”. Și-a distrus rămășițele de industrie și abia de gângurea într-o limbă mutant pe care în Constituție o numea „limba moldovenească”. Nici cu strămoșii nu se clarificase până la capăt, ba cocheta cu România, ba cu Rusia. Și-a tras Imn de stat, Stemă și Drapel, însă a uitat că mai are nevoie de ceva. A uitat că are nevoie de onoare, respect și identitate. A uitat că toate acestea se capătă prin muncă, nu prin declarații aspre lansate de pe canalele televizoarelor. A uitat că are de hrănit toți cetățenii, nu doar politicienii. Iar cetățenii, murind de foame, și-au trădat mama și au plecat în alte țări în căutarea unei bucăți de pâine.

Peste un deceniu, copilul teribil și-a dat seama că a rămas același RSSM și este independent și suveran doar pe hârtie. I-a readus pe comuniști la putere fiind forțată de locuitorii ei melancolici și naivi, locuitori care nu mai doreau să audă de independență și suveranitate. Doreau să revadă „raiul socialist” și bănuții adunați la „cnijcă” de care uitaseră deja de un deceniu. A mai trecut un deceniu, de astă dată comunist pe hârtie și mercantilist în realitate. O altă parte a locuitorilor Moldovei au simțit că le ajunge ștreangul la gât. Au organizat o revoluție, dar le-a fost furată. Au ajuns de unde au pornit. Și acum, fiind la vârsta de 22 de ani, acest copil teribil numit R. Moldova pe hârtie reprezintă tot RSSM-ul în realitate. Nu mai are nimic: nici limbă, nici independență, nici infrastructură, nici justiție, nici zborul low-cost, nici integrare europeană și nici speranță. În scurt timp nu va avea nici aeroport și nici bancă națională. Le vinde pe toate sau le falimentează. Urăște vecinii apropiați și este gata să-i primească cu pâine și sare pe cei care mai ieri îi omorau copiii cu mitraliera în mână, pe malurile Nistrului.

Unica diferență dintre nou-născutul de atunci și adolescentul de astăzi este că bebelușul Republica Moldova mai avea speranță. Adolescentul Republica Moldova a pierdut-o, și cu exclamația strămoșească „in vino veritas” pe buze s-a pus să sărbătorească. La mulți ani copilului teribil numit Republica Moldova!

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *