Într-un an de criză, legea financiară principală a ţării va fi discutată şi aprobată într-un regim de urgenţă maximă. În şedinţa de Guvern de miercuri premierul Chiril Gaburici a declarat că proiectul ar trebui să fie aprobat „cît mai repede”. Este firească această solicitare. Potrivit legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Guvernul prezintă proiectul legii bugetului de stat Parlamentului pînă la 1 octombrie a fiecărui an, iar acesta adoptă legea bugetară anuală pînă la 5 decembrie.
Alegerile parlamentare şi tărăgănarea formării guvernului au răsturnat agenda pe care trebuia în mod firesc să-o urmeze un proiect al legii bugetare. Este clar că adoptarea acesteia trebuie grăbită. Dar faptul că proiectul nu a fost consultat chiar şi cu unii parteneri sociali provoacă nemulţumiri. Confederaţia Naţională a Sindicatelor s-a arătat îngrijorată de faptul că „pentru prima dată în ultimii 6 ani” a fost ignorată de către Guvern și nu a primit proiectul legii bugetare". Şi patronatele ar putea fi pe aceeaşi undă cu sindicatele. Poate fi intuită reacţia producătorilor agricoli care au cerut dublarea fondului de subvenţionare, pînă la 1,2 miliarde. Proiectul de buget prevede o sumă de 610 milioane de lei.
Ministerul Finanţelor a avut o misiune grea la elaborarea proiectului. Bugetul a fost construit pe prognoze mult mai pesimiste decît cele din anul trecut, o scădere a economiei cu 1 la sută, după o creştere cu 4,6 la sută în anul precedent, o medie anuală a cursului de schimb al monedei naţionale de 19,5 lei pentru un dolar SUA şi o rată a inflaţiei la sfîrşitul anului de 7,6 la sută. Se anticipează o scădere a exporturilor cu 10 la sută şi a importurilor cu 15 la sută.
Care sînt cifrele esenţiale? Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 30,3 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 34,3 miliarde de lei, cu un deficit de 4 miliarde, de aproape 2,5 ori mai mare decît deficitul efectiv înregistrat în anul 2014. Dacă mai luăm în considerare şi cheltuielile neacoperite sau creditele de la Banca Mondială, pe care se mizează, dar nu au fost încă aprobate, gaura în buget ar putea fi mai mare.
„Obiectivul întru care este elaborat proiectul bugetului pe anul 2015 este unul foarte dificil și tensionat, deoarece evoluțiile economiei se transpun direct pe bugetul public național care, la rîndul său, nu mai poate, în deplină măsură, servi drept instrument efectiv și eficient de realizare a politicilor”, constată Ministeriul Finanţelor. Astfel, conform estimărilor, în anul 2015 veniturile bugetului public național vor fi în creștere cu 6,3 la sută față de 2014, pe cînd veniturile în 2014 au crescut față de 2013 cu 15,1 la sută. Deficitul bugetar va atinge în acest an nivelul de 3,8 la sută din PIB, faţă de 1,75 la sută în 2014.
În aceste condiţii sarcina Guvernului e să asigure ca „mijloacele bugetare limitate să fie direcționate transparent și adecvat pentru soluționarea problemelor stringente”.
Bugetul pe anul 2015, la fel ca şi cele din anii precedenţi, are un caracter social destul de pronunţat, 65,2 la sută din totalul cheltuielilor publice vor merge spre domeniul social. Cheltuielile de ordin economic vor reprezenta 17,2 la sută din cheltuielile publice. Vor creşte sumele alocate de la buget pentru învăţămînt, cultură, ocrotirea sănătăţii, deşi ca pondere în total cheltuieli se vor reduce faţă de anul precedent. Mai mulţi bani vor primi forţele de ordine publică, apărare şi securitate naţională. Se vor dubla cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat, pînă la aproape 1,3 miliarde de lei.
În anul 2015 cheltuielile destinate investiţiilor capitale însumează 9,7 miliarde de lei. Comparativ cu anul precedent, acestea descresc atît ca pondere în cheltuielile totale cu 1,8 puncte procentuale, cît şi raportate la PIB – cu 0,3 puncte procentuale. Grosul veniturilor (80,7 la sută) vor fi utilizate pentru cheltuieli curente.
Ministerul Finanţelor prognozează o creştere graduală a cîştigului salarial mediu lunar pe economie, cu circa 20 la sută, astfel încît acesta să ajungă în anul 2015 la 5 400 de lei.
Există certitudinea că toate ţintele trasate vor fi atinse? "Prognozele macroeconomice și estimările bugetare care stau la baza elaborării proiectului de buget pe anul 2015 pot fi influențate de conjunctura economică regională, dar și internațională nefavorabilă, care nu dă semne de îmbunătățire”, se arată în Raportul care însoţeşte proiectul de buget.
Încheierea unui program de colaborare cu FMI, „are o importanță majoră pentru asigurarea durabilității bugetului, atît pe termen scurt, cît și pe termen mediu”, recunoaşte Ministerul Finanţelor. Lipsa unui program ar putea periclita obținerea suportului bugetar extern, suma căruia, în proiectul bugetului de stat, este de circa 2 238,1 milioane de lei. Autorităţile moldovene au declarat în repetate rînduri că îşi doresc un nou program cu FMI. Însă, se pare, discuţiile ar putea începe doar în luna mai, iar negocierile şi aprobarea unui acord cu Fondul durează.
sursa. moldpres.md
