„Un proiect care vine să diminuieze din consecințele secetelor” și „proiect revoluționar” – astfel au descris ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju și prim-ministrul Ion Chicu, Regulamentul privind irigarea cu apă din subteran. Documentul a fost aprobat în ședința Guvernului din 19 august 2020.
Regulamentul nu ține cont de poziția oficială a Academiei de Științe, comunității științifice și de mediu, societății civile, care au declarat că permiterea irigării cu apă din subteran este abuz împotriva naturii și a oamenilor.

„Nu este un proiect revoluționar, dar un proiect criminal, bolșevic și populist”, a fost reacția lui Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova.

Potrivit MADRM, în condițiile climaterice din țara noastră, „irigarea este principala măsură eficientă de optimizare a regimului de umiditare a solului în perioada de vegetație a culturilor horticole și contribuie la majorarea productivității agroalimentare”.

Un alt motiv enunțat de ministrul Perju este că, potrivit datelor din 2011 (!) la nivel național erau exploatate în baza autorizațiilor de mediu, doar 360 de fântâni arteziene, ceea ce constituie circa o treime din numărul total al fântânilor arteziene construite și aflate în stare funcțională. „Această situație denotă utilizarea neautorizată și necontrolată a apelor subterane, fapt ce are impact negativ asupra componentelor de mediu: apă, sol, dar și asupra economiei naționale”, a precizat ministrul Perju.

„Pe fundalul expresiilor populiste, într-un document ticsit cu informații irelevante, a fost ignorată informația privind problemele care apar prin aplicarea apelor subterane alcaline”, a declarat Leonid Voloșciuc, doctor habilitat, Institutul de Genetică Fiziologie și Protecție a Plantelor.

Savantul menționează despre scăderea nivelului apei în stratul acvifer, cu formarea conurilor de depresiune. Mai mult, Hotărârea de Guvern se bazează pe un neadevăr, că în RM „nu există surse necesare de apă de suprafaţă”. Aceasta deși bazinele hidrografice Nistru și Prut conțin surse acvatice suficiente, care actualmente se folosesc nerațional, a subliniat Leonid Voloșciuc.

O DECIZIE POLITICĂ, FĂRĂ ARGUMENTARE ȘTIINȚIFICĂ

Iuliana Cantaragiu, ex-Secretar de stat la MADRM, director adjunct al Centrului Național de Mediu, spune că decizia Guvernului de a permite utilizarea apelor din subteran pentru irigare este una pur politică și nu se bazează pe o argumentare științifică. „Acest Guvern a fost instaurat pentru a-i face campanie electorală lui Dodon și el asta și face, cu prețul apei care ar trebui să ajungă în robinetele oamenilor și cu prețul solului care ar trebui să dea roade și peste 15 ani și nu doar acum”, a declarat Cantaragiu.

Potrivit expertei, conținutul Regulamentului este rupt de realitate. Actualmente Republica Moldova nu are nici un laborator acreditat pentru investigarea calității solului, ceea ce face din start imposibilă conformarea și respectare cerințelor Regulamentului. Respectiv, orice autorizație de mediu eliberată în aceste condiții este pasibilă de suspiciuni de corupție și trebuie supusă investigațiilor de către organele de drept.

De asemenea, Republica Moldova nu deține informații cu privire la starea corpurilor de apă din subteran. Hărțile sunt datate cu perioada sovietică, iar informația este insuficientă pentru aprecierea rezervelor de apă, debitul și calitatea apei. Astfel că, spune Iuliana Cantaragiu, agricultorii care vor vrea să utilizeze apa de irigare din subteran vor trebui să scoată bani din buzunar și pentru un studiu geologic, pe lângă raportul de cercetare a pretabilității solului, proiectul tehnic și lucrările de construcție a sondei. În total, costurile unui astfel de proiect vor fi destul de mari și asta nu scutește și de celelalte plăți aferente, cum ar fi taxa pe apă.

„Cu investiții mult mai mici, poți să aduci în regulă un iaz și să-ți uzi plantația în siguranță, fără a o pune în pericol”, a conchis Iuliana Cantaragiu, ex-Secretar de stat la MADRM.

IRIGAREA CU APĂ DIN SUBTERAN SUBMINEAZĂ SECURITAREA ECOLOGICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Irigarea cu apă din subteran submineaza securitarea ecologică a Republicii Moldova, aducând două daune uriașe, spune Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova. Prima daună uriașă este că se golește subteranul de rezervele strategice de apă potabilă destinată cetățenilor. Și a doua – această apă nu este bună pentru irigare și va degrada solurile, până la infertilitate totală, solurile noastre vor deveni pustiu.

„Acesta nu este un proiect revoluționar, dar un proiect criminal, bolșevic și populist. Igor Dodon, în goana după populism și voturi, a promis că va oferi acest drept unora, ca să scoată apă din subteran pentru irigare. Prin această decizie nu se rezolvă nici una din problemele de combatere a secetei. Dodon ar fi trebuit, pe durata mandatului lui, să contribuie măcar cu 1% anual la împădurirea teritoriului. Și dacă începea să împădurească malurile râurilor mici ar fi văzut că seceta nu avea asemenea impact asupra ecosistemului. Este o crimă care lovește în generațiile viitoare. Iar autorul acestei crime este nimeni altul decât Igor Dodon, șeful statului. El a forțat Ministerul să elaboreze acest Regulament, contrar deciziei Academiei de Științe, care a spus foarte clar că nu trebuie să ne atingem de resursele de apă din subteran. Președintele RM nu a ținut cont și a mers peste aceste propuneri rezonabile și a luat o decizie absolut catastrofală pentru ziua de mâine și poimâine a R. Moldova. În patru ani, Igor Dodon a scuipat în fața societății moldovenești, iar acum a scuipat în fântâna Republicii Moldova”, a declarat Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova.

VOM AVEA ZECI DE LOCALITĂȚI RURALE ÎN CARE FÂNTÂNILE VOR SECA DEFINITIV ȘI NU VOR AVEA NICI O CANĂ DE APĂ

„Acum avem deja un număr mare de localități unde au dispărut apele din fântâni și izvoare, iar după pretinsul proiect revoluționar, vom avea zeci de localități rurale în care fântânile vor seca definitiv și nu vor avea nici o cană de apă”, a conchis ecologistul Alecu Reniță.

Arcadii Capcelea, ex-ministru al Mediului, afirmă că proiectul Regulamentului, postat pe pagina web a Ministerului, arată că autorii au încercat să includă prevederi care să minimizeze multitudinea de probleme ecologice care ar aparea în cazul utilizării apelor subterane pentru irigare, cât și să se reducă proporțiile acestei utilizari. În acelasi timp, doctor în biologie și geografie își exprimă mai multe reserve față de acest Regulament și ulterioara lui aplicare eficientă.

SISTEMUL NAȚIONAL AL MONITORIZĂRII APELOR SUBTERANE ESTE RUDIMENTAR ȘI INEFICIENT

„Accentul în luarea deciziei de utilizare a apelor subterane este pus pe identificarea volumelor și calitatii de ape disponibile, însă capacitățile instituționale și umane în acest scop sunt extrem de limitate. În plus, sistemul național al monitorizării apelor subterane este rudimentar și ineficient și nu poate oferi datele necesare pentru a evalua efectele hidrogeologice. Mai mult ca atât, decizile privind prezența volumelor necesare de ape subterane pentru irigare și pronosticarea schimbării lor solicită specialiști înalt calificați, de care nu sunt sigur că dispune Agentia pentru Geologie și Resurse Minerale din Moldova”, spune Arcadii Capcelea.

Expertul mai accentuiază că deși Regulamentul solicită atât evaluarea inițială, cât și monitorizarea periodică a calității solului în procesul irigării, este necesar de a avea capacitățile instituționale și umane în acest domeniu, ceea ce în R. Moldova va fi foarte complicat de efectuat. Regulamentul spune că utilizarea apelor subterane pentru irigare se va efectua în baza unui acord de mediu – o cerință foarte importantă a documentului dat – , dar acest accord de mediu poate fi eliberat atât în baza unui studiu de impact, cât și fară el sau în baza expertizării ecologice a documentației, – însă lipsesc criteriile care stabilesc când studiile de impact nu sunt necesare. Mai mult ca atât, Regulamentul nu conține cerințele pentru astfel de studii de impact. Aceste lacune oferă posibilitatea pentru abuzurile ulterioare.

LIPSEȘTE TOTALMENTE COMPARTIMENTUL PRIVIND CONTROLUL IMPLEMENTĂRII REGULAMENTULUI

„În document lipsește totalmente compartimentul privind controlul implementării Regulamentului și asigurării conformității și respectării condițiilor de mediu. Respectiv, nu este clar cine va efectua monitorizarea implementării și care este răspunderea juridică în cazul încălcărilor prevederilor documentului dat. În R. Moldova, structurile de control ecologic, pedologic și hidrogeologic nu sunt dotate corespunzător, iar aceasta nu va permite de a efectua o monitorizare eficientă”, a spus doctorul în biologie și geografie, Arcadii Capcelea.

Ex-ministrul mediului conchide, astfel, că efectele acestei decizii vor fi negative.

https://ecopresa.md/