Propaganda de la Moscova se năpustește asupra Președinției Moldovei. Un deep-fake eșuat la Chișinău

Autoritățile de la Moscova s-au răstit în ultima vreme tot mai dur la liderii politici de la Chișinău. Asta pentru că și Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, cât și Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, au fost tot mai tranșanți în discursul lor pe subiectele „separatismului transnistrean”, „așa-zisei neutralități a Republicii Moldova” sau în privința „războiului din Ucraina”.

Analiză realizată de Radu Cupcea*

Astfel, pe cale oficială, pe rând, Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, și Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, au lansat avertismente și tot felul de acuzații la adresa Chișinăului într-un ritm ceva mai susținut în ultima lună față de vara care a trecut. Ultima declarație din partea Moscovei îi aparține purtătoarei de cuvânt a MAE rus Zaharova, în 29 septembrie, care acuză autoritățile de la Chișinău de „sabotarea culturii ruse” atunci când încearcă să schimbe conducerea Teatrului Cehov din Chișinău. Totodată, Zaharova a acuzat Chișinăul că ar întreprinde un șir de măsuri la indicații din afara țării împotriva relațiilor cu Federația Rusă.

Replica Maiei Sandu, singurul lider și comunicator cu adevărat relevant la Chișinău în acest moment, nu s-a lăsat așteptată ca în alte cazuri. Președinta Republicii Moldova a declarat, a doua zi, în cadrul unei conferințe de presă, că „Relația R. Moldova cu Rusia a fost afectată dramatic de această invazie a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Am condamnat și o să condamnăm, în continuare, acest război și o să condamnăm aceste acțiuni care nu respectă dreptul internațional, integritatea și suveranitatea altor țări”. Până aici nimic nu este ieșit din comun. Toate lumea cunoaște, până și rușii, poziția Maiei Sandu.

Pe cale neoficială însă, doamna Sandu este supusă unor atacuri și mai mari, fără precedent am putea spune, venite dinspre Federația Rusă și, în mod firesc, este constrânsă de situație să reacționeze mai des și mai hotărât. Grupul care se ocupă de atacul informațional la adresa Președintei Sandu utilizează arma energetică (vedem șantajul din partea Gazprom în aceste zile), mobilizarea liderilor partidelor și grupărilor politice pro-ruse care încearcă să provoace o răzmeriță pe străzile Chișinăului manifestând în fața Președinției, precum și un atac informațional prin diverse canale de socializare, inclusiv prin orchestrarea unui dialog fals de către doi comedianți ruși. Toate sunt importante, dar ultima metodă merită analizată mai mult.

Un deep fake eșuat

În data de 3 octombrie, pe canalul de telegram Russiacalling (Вован и Лексус), autorii publică un teaser numit „Despre mobilizare în Moldova” – prank cu președintele Moldovei Maia Sandu. La puțin timp după asta, pe același canal, a fost postat un al doilea filmuleț intitulat „Despre vânzarea Moldovei”.

Filmulețele farsorilor ruși Alexei Stolyarov şi Vladimir Kuznetsov, cunoscuţi în mediul online pentru farsele lor, o înfățișează pe Maia Sandu într-o presupusă convorbire cu prim-ministrul Ucrainei, Denis Șmîhal. În timpul discuției purtate în limba engleză și dublate în limba rusă, doamna Sandu este întrebată despre o eventuală mobilizare a populației în cazul în care războiul din Ucraina s-ar extinde.

La aproximativ o oră după publicare, teaser-ul cu răspunsul Președintelui Republicii Moldova a fost distribuit pe canalul rus de telegram despre război WarGonzo. Din acest punct, în valuri, presa oficială rusă rostogolește știrea precum că președinta Maia Sandu s-ar pregăti să anunțe mobilizare militară.

În aceeași zi, președinția de la Chișinău a dezmințit autenticitatea declarațiilor atribuite președintei Maia Sandu. Această reacție a fost însoțită de o altă reacție din partea Ministerului Apărării Republicii Moldova, care a calificat informația răspândită de sursele rusești ca fiind falsă, continuând să explice faptul că potrivit legislației,  mobilizarea poate fi anunțată odată cu instituirea stării de asediu sau de război de către Parlament la propunerea Consiliului Suprem de Apărare sau de către șeful statului, cu aprobarea Legislativului.

Dacă în prima zi toată lumea a fost preocupată de presupusa mobilizare, a cărui scop a fost să răspândească frica în rândul basarabenilor, în cea de-a doua, pe 4 octombrie, prankerii ruși au continuat campania de discreditare și au publicat un filmuleț de 18 minute cu Maia Sandu, de data asta în engleză, cu subtitrare în limba rusă, prin care autorii întăresc informația că doamna Sandu a fost victima unui „deep fake”, acțiune ce presupune înregistrări video complexe din punct de vedere tehnic care par să înfăţişeze în mod veridic vorbirea şi acţiunile unei persoane reale, în cazul pe față Denîs Șmîhal.

„Rusia din afară” sprijină „Rusia din interior”

În aceeași zi s-au activat și politicienii pro-ruși de la Chișinău. Igor Dodon, de exemplu, citat de Agenția rusă de știri tass.ru, a anunțat că va cere parchetului să verifice conversația lui Sandu cu farsorii. Televiziunile, site-urile, canalele de socializare, formatori de opinie pro-ruși de la Chișinău, dar și anumite publicații online de la Moscova au încercat să crească impactul acestui incident, fără să aibă prea mult succes. Realitatea este că declarațiile Maiei Sandu sunt decente și realiste în actualul context. Nu-i nimic scandalos în ce a declarat președinta pro-occidentală de la Chișinău. Toată lumea cunoaște că România este alături de autoritățile de la Chișinău, că le sprijină pe foarte multe paliere și că politica Moscovei îi sperie până și pe unii rusofoni din Republica Moldova.

În trecut, aceași farsori ruși Vovan și Lexus au reușit să le aplice farse similare lui Boris Johnson, pe vremea când deținea funcția de ministrul al afacerilor externe, Bernie Sanders, când se afla în cursa pentru nominalizarea la prezidențiale în cadrul partidului Democrat din Statele Unite, Justin Trudeau, prim-ministrul Canadei, dar și autorului american de romane horror Stephen King sau creatoarei seriei „Harry Potter”, J.K. Rowling.

În cazul de față, cei doi comedianţi pare că s-au sincronizat cu o parte din autoritățile de la Moscova. Aceștia au forțat, pe fondul protestelor pe care le tot alimentează oamenii fugarului Ilan Shor în aceste zile o inflamare a spiritelor în societatea din Republica Moldova.  De exemplu, tot pe 4 octombrie, Shor a lansat un filmuleț prin care îndeamnă oamenii să vină să protesteze în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău duminica viitoare pentru, citez: „a da jos ciuma galbenă”.

Concluzii de etapă

1. Suntem doar la nivel de concluzii de etapă, pentru că este limpede că propaganda rusească va continua în R. Moldova, în forme noi, diverse, cinice și cu (potențiale) efecte politice considerabile.

2. Miza este decredibilizarea forțelor pro-europene de la Chișinău, în contextul în care Președinția de acolo, în primul rînd, după un început ezitant, a devenit tot mai activă și mai apropiată de pozițiile euro-atlantice în ceea ce privește atitudinea față de război și față de invazia Federației Ruse.

3. Un motiv în plus este acum și declanșarea manifestațiilor de protest din Chișinău, coordonate de „Rusia din interior”, adică de forțele pro-Est din R. Moldova. Prin aceste campanii de dezinformare, Moscova urmărește să dea muniție liderilor pro-ruși și protestatarilor din capitala republicii.

4. Situația R. Moldova este, prin urmare, complicată de faptul că pe teritoriul ei se derulează un război – nu militar -, ci politic și economic, dintre forțele pro-europene și cele pro-ruse. Este același război de 30 de ani, care, însă, în condițiile invaziei din Ucraina, capătă alte dimensiuni și alte semnificații.

*Radu Cupcea este doctor al Universității din București și cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române

Sursa: adevarul.ro