Problema n-ar fi trebuit să existe

Buna organizare a RPL a fost vegheată de Comisia Națională pentru Recensământ, în frunte cu premierul republicii, cât și de Consiliul Internațional de Asistență Tehnică (ITAB), format din 9 experți internaționali cu o vastă experiență anume în desfășurarea recensămintelor în diferite țări din regiune. ITAB a oferit asistență tehnică și recomandări BNS în organizarea și desfășurarea recensământului, consiliind BNS despre care sunt standardele internaționale cu privire la recensământ.

Într-un interviu pentru TIMPUL, Ian McFarlane, reprezentant al Fondului ONU pentru Populație în Republica Moldova, a menționat că „cel puțin un an înainte de RPL, experții au cerut de la BNS informații despre procesul de procesare a datelor și de ce ajutor au nevoie în acest sens”. Așadar, problema actuală, în care BNS nu dispune de fonduri pentru a achiziționa sistemul automatizat informațional necesar nu ar trebui să existe.

În tratative cu Ministerul Finanțelor

Totuși, ne aflăm acum în situația în care, potrivit Serviciului de presă al BNS, suma necesară pentru achiziționarea sistemului necesar la prelucrarea datelor de la RPL nu a fost alocată, iar pentru soluționarea deficitului de finanțare de circa 15,2 milioane de lei, Biroul poartă discuţii cu Ministerul Finanţelor. Amintim că despre lipsa fondurilor s-a aflat încă în luna mai curent, când a avut loc ședința Comisiei Naționale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor.

Așadar, cu șase luni în urmă, Chiril Gaburici, pe atunci prim-ministru, a solicitat identificarea și alocarea resurselor necesare pentru prelucrarea chestionarelor, precum și prezentarea unui plan de acțiuni, cu date și perioade exacte, cu resursele financiare necesare. În cadrul aceleiași ședințe, ex-premierul a amintit că „datele statistice de la recensământ sunt importante pentru asigurarea evidenței la elaborarea politicilor și strategiilor naționale. Guvernul are angajamentul față de cetățeni, dar și donatori, să proceseze la timp datele recensământului populației”.

În același sens, reprezentatul UNFPA amintește că, în parcursul său de implementare a angajamentelor internaționale asumate, Moldova va avea nevoie de datele Recensământului. „Moldova a investit deja fonduri publice semnificative în cadrul acestui proces și acele resurse și fonduri oferite de către donatori sunt sub riscul de a fi irosite în zadar dacă procesul nu este finalizat. Dacă Moldova nu acționează rapid, ea riscă să fie una dintre puținele țări din lume care nu a reușit să finalizeze recensământul din Runda Globală 2010”, declară Ian McFarlane.

BNS evită întrebările incomode

Planul calendaristic de prelucrare a datelor de RPL 2014 şi bugetul detaliat, solicitate de Gaburici au fost elaborate și remise președintelui Comisiei, încă la 8 iulie 2015. Totuși, următoarea ședință a avut loc abia pe 19 octombrie, unde membrii Comisiei au aprobat planul respectiv, potrivit căruia, rezultatele recensământului vor fi sistematizate și procesate, iar rezultatele publicate abia la sfârșitul anului 2016. Asta chiar dacă, șeful Guvernului de atunci a cerut instituţiilor de resort să urgenteze executarea prevederilor legale în contextul dat, precum şi să asigure ajustarea estimărilor financiare corespunzătoare.

Deși TIMPUL a insistat asupra unui răspuns de la BNS, cu referire la etapa la care se află în prezent prelucrarea datelor, Biroul a ignorat respectiva întrebare. Totuși, despre etapa actuală ne-a spus mai mult Ian McFarlane. „La acest moment, Republica Moldova se află la etapa de procesare a datelor. Actuala întârziere în procesarea datelor cauzează o îngrijorare serioasă. UNFPA, împreună cu partenerii de dezvoltare ai Moldovei, a oferit suport Biroului Național de Statistică în procesul de pregătire a Recensământului, iar Guvernul Republicii Moldova și-a asumat responsabilitatea de a termina exercițiul din resursele bugetului național. Din punctul nostru de vedere, pentru a finaliza procesul este necesar să fie alocate imediat resursele naționale necesare și procesarea datelor trebuie să fie începută urgent”, afirmă acesta.
Nici despre faptul că, anunțând rezultatele finale ale RPL tocmai la sfârșitul anului 2016, BNS va încălca prevederile Legii care îl obligă să o facă cel târziu în luna august a aceluiași an, Biroul nu a vrut să comenteze. Iar întrebarea cine se face responsabil de întârzierile respective a rămas și ea fără răspuns de la BNS. În acest sens, Ian McFarlane amintește că Legea nr. 90 adoptată de Parlamentul Republicii Moldova din 2012 determină clar rolurile și responsabilitățile în cadrul efectuării recensământului. „Sper că Moldova va publica datele recensământului în termenul definit de standardele internaționale, adică august 2016, și va folosi aceste date pentru elaborarea politicilor și a planurilor de implementare a acestora, în scopul realizării drepturilor și aspirațiilor persoanelor, indiferent de ce limbă vorbesc, ce educație și ce loc de muncă au, unde trăiesc, sau cu ce provocări se confruntă din cauza sărăciei, excluziunii sau necesităților speciale. Deoarece fiecare contează”, afirmă reprezentantul UNFPA pentru TIMPUL. 

Recensământul, în lei

Într-un interviu acordat TIMPULUI, directoarea Biroului Național de Statistică, Lucia Spoială a declarat că, nu poate valorifica în termeni financiari asistență tehnică din partea partenerilor de dezvoltare în pregătirea documentației necesare pentru recensământ. Pentru achiziționarea materialului cartografic și multiplicarea chestionarelor pe o hârtie specială, BNS a plătit peste 2 mln. de lei. Campania de informare a costat aproximativ 1,4 mln. de lei, iar achiziționarea echipamentului recenzorilor – aproximativ 800 mii de lei. Potrivit Serviciului de presă al BNS, suma cheltuielilor pentru desfășurarea RPL ajunge la 78 584,1 mii lei, inclusiv 5314,7 mii lei – suport financiar din partea UNFPA, la care a contribuit Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare și Guvernul României.

În același timp, Guvernul continuă să repete în fiecare comunicat de presă că bugetul Recensământului 2014 a fost de 89 de milioane de lei, dintre care peste 73 de milioane de lei au fost identificate și alocate de Guvern. Asta, deși cei 15,2 milioane de lei lipsă așa și nu au fost alocate. Colectarea datelor a avut loc în luna mai 2014, fiind implicați peste 12 mii de recenzori.