Un lider separatist a declarat că Rusia a trimis în ajutor 1.200 combatanţi, 150 vehicule blindate, dar din nou Kremlinul neagă orice informaţie care dezvăluie susţinerea intensă a rebeliunii. La Berlin, miniştrii de Externe ai Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei s-au reunit de urgenţă cu scopul reducerii tensiunilor din Ucraina, exacerbate de intrarea clandestină în ţară a unor coloane de blindate ruseşti.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, fost agent KGB, acţionează şi în Ucraina aşa cum a învăţat la şcoala de spionaj – în primul rând neagă orice evidenţă; în al doilea rând, planurile sale de ocupare şi control al estului Ucrainei se derulează sub acoperirea minciunilor şi a operaţiunilor minuţios elaborate pentru a păcăli Occidentul; în al treilea rând, acţiunile au loc noaptea – reţetă rodată în timp de serviciile secrete ruse – sau în week-end, când populaţia şi responsabilii occidentali sunt într-o perioadă de relaxare.
Ultima „farsă” a liderului de la Kremlin este cea a „convoiului umanitar” pentru Ucraina, care a abătut atenţia lumii de la adevăratul său scop – venirea în ajutorul mercenarilor care luptă în estul Ucrainei pentru „Noua Rusie”, un teritoriu pentru care face orice pentru a-l menţine sub controlul Moscovei.
Ieri, în timp ce se aştepta intrarea ajutorului umanitar rus în Ucraina, reporterii occidentali au relatat penetrarea frontierei de un convoi de blindate ruseşti, care ar fi transportat lansatoare de rachete. Kievul anunţase sâmbătă distrugerea unui astfel de convoi de vehicule militare intrat pe solul ucrainean, ceea ce Moscova a dezminţit ca fiind „fantezii”.
De luni de zile, armele ruseşti traversează frontiera ucraineană, inclusiv material greu, tancuri sau lansatoare de rachete, precum cea care a doborât la 17 iulie avionul de linie al Malaysian Airlines. Liderii rebelilor separatişti pro-ruşi, ca Igor Strelkov, şeful lor militar, sau Alexandr Borodai, „prim-ministru” al autoproclamatei republici Doneţk – între timp, ambii demisionari – vin din Rusia şi provin din serviciile secrete ruse.
Dar un nou pas a fost făcut o dată cu incursiunea blindatelor ruse în teritoriul ucrainean, în zorii zilei de vineri, când toată atenţia era focalizată asupra convoiului „umanitar” trimis de Moscova pentru ajutorarea populaţiei din Doneţk şi Lugansk. Aceste două bastioanele ale rebelilor pro-Kremlin sunt încercuite de forţele ucrainene şi Moscova a pus la punct o strategie pentru a le veni în ajutor, în timp ce la frontieră sunt staţionate circa 40.000 militari ruşi.
Arme şi combatanţi din Rusia
Într-o înregistrare video difuzată sâmbătă, Alexandr Zaharcenko, „premierul” autoproclamatei republici Doneţk, anunţa că rebelii vor primi noi vehicule blindate şi combatanţi „antrenaţi în Rusia”, cu ajutorul cărora vor lansa o contraofensivă asupra forţelor guvernamentale. Concret, el preciza că vor fi primite aproape 150 vehicule blindate, dintre care 30 tancuri, şi 1.200 combatanţi, care au fost antrenaţi patru luni în Rusia. „Ni se vor alătura în momentul cel mai crucial”.
După dezminţirile Moscovei, acelaşi lider separatist a intervenit la postul de televiziune pro-Kremlin, Life News, pentru a dezminţi ce declarase anterior şi a dat o explicaţie ridicolă – echipamentul folosit de rebelii pro-ruşi în estul Ucrainei nu a fost furnizat de Rusia. „Militarii ucraineni ne-au lăsat atât de mult echipament încât nu avem suficienţi oameni pentru a-l folosi. Mă refer la tancuri, vehicule de transport militar, lansatoare de rachete tip Grad şi aşa mai departe”. Dar nu a explicat prezenţa în zonele rebele a sistemului de rachete Buk, deţinut doar de Rusia, cu care a fost doborât zborul MH17.
Doi români luptă alături de separatişti
BBC News citează declaraţiile „premierului” autoproclamatei „republici Doneţk”, Alexandr Zaharcenko, potrivit căruia doi români, turci, sârbi, italieni şi germani luptă alături de voluntari ruşi în estul Ucrainei împotriva forţelor ucrainene. „Etnici ucraineni, care sunt voluntari veniţi din Rusia, şi nu militari, luptă pentru rebeli alături de turci, numeroşi sârbi, italieni, germani şi chiar doi români”.
Rusia face obiectul sancţiunilor occidentale din cauza anexării Crimeii şi pentru susţinerea separatiştilor din estul Ucrainei şi neagă orice acuzaţie. Putin a „garantat” că în interiorul camioanelor convoiului umanitar nu se află personal militar şi acest convoi nu va fi folosit pentru o invazie directă. Acţiunile Rusiei la frontiera ruso-ucraineană din ultimele zile au fost supravegheate de ziarişti ai publicaţiilor britanice şi ei au fost cei care au semnalat joi seară traversarea frontierei de un convoi de blindate şi camioane cu plăci de înmatriculare ruseşti. Ucraina a declarat apoi că a distrus o parte a coloanei ruseşti, dar nu a furnizat dovezi. Rusia a negat orice incursiune.
Vineri seară, cancelarul german, Angela Merkel, i-a cerut preşedintelui Putin să ajute la dezamorsarea situaţiei şi mai ales să oprească fluxul de arme, consilieri militari şi personal înarmat în Ucraina. În ultimele zile, mai multe coloane de material militar rus au fost observate pe şoselele din apropierea frontierei. Vineri, o coloană de câteva zeci de transportoare şi camioane blindate de susţinere a fost reperată în mişcare spre frontiera controlată de separatişti, multe vehicule având menţiunea „trupe de menţinere a păcii”.
Speranţe de pace?
Duminică, funcţionarii Crucii Roşii Internaţionale, care urmează să distribuie ajutorul umanitar, precizau că partea rusă şi cea ucraineană au căzut de acord asupra procedurii de intrare în Ucraina a ajutoarelor ruseşti, dar trebuie să găsească un mod de asigurare a securităţii înainte ca acest convoi să avanseze sub egida CICR. Noua criză dintre Kiev şi Moscova a antrenat noi tensiuni între Rusia şi Occident, occidentalii acţionând pentru favorizarea unei reveniri a celor două părţi aflate în conflict la masa negocierilor. Un debut al negocierilor era aşteptat ieri la Berlin, unde ministrul de Externe ucrainean, Pavlo Klimkin, urma să îl întâlnească pe omologul său rus, Serghei Lavrov, în prezenţa miniștrilor francez şi german.
sursa. romanialibera.ro
