R. Moldova, în fața unui colaps total al sistemului de pensii

În cadrul studiului „Realități și măsuri de integrare a sistemelor de pensii de pe ambele maluri ale Nistrului”, Viorica Antonov subliniază faptul că sistemele publice de pensii nu vor putea oferi un venit decent pentru viitorii pensionari din R. Moldova, indiferent la care parte a râului Nistru ne referim. Mai mult, întrucât politicile publice de pe ambele maluri nu garantează acoperirea costurilor reale ale sistemelor de pensii, ca, de exemplu, până în anul 2020, acestea să gestioneze venituri pentru un trai decent fiecărui contribuabil de azi, există reale premise ale unui colaps total al sistemelor de pensii.

Raportul dintre populaţia activă şi pensionari inspiră îngrijorare

Statisticile arată că îmbătrânirea populaţiei aduce repercusiuni grave economiei. Dacă în regiunea transnistreană pensionarii constituie circa 27% din numărul total al populaţiei, atunci pe malul drept al Nistrului sunt aproximativ 19%. „Dar pentru că evaziunea fiscală reprezintă o problemă gravă pe ambele maluri, iar măsurile de contracarare întârzie să aducă rezultate pe termen mediu, există puţine şanse de venituri relevante la bugete sociale pentru indexarea pensiilor şi mărirea alocaţiilor pentru persoane vulnerabile. Acest lucru devine practic imposibil în condiţiile creşterii ratei de emigraţie. Atât îmbătrânirea populaţiei, cât şi emigraţia, împovărează contribuabilii prezenţi în câmpul muncii, cât şi sistemul de pensii actual de pe ambele maluri”, remarcă expertul în politici sociale.

Potrivit ei, în următorii ani, există riscul reducerii capacităţii de muncă ca rezultat al creşterii numărului populaţiei prepensionare sau chiar dublării acesteia în urma migraţiei continue a forţei de muncă. Deocamdată cifrele arată că raportul dintre populaţia activă şi pensionari inspiră îngrijorare în cazul malului drept (2:1) şi o „îngrijorare sporită” (1:1) pentru regiunea transnistreană, unde o bună parte din pensii sunt achitate din fondurile umanitare ruseşti.

„Capacitatea regiunii transnistrene de a menţine forţa de muncă este la fel de scăzută ca şi pe malul drept al Nistrului, iar sursele locale de finanţare a fondurilor de pensii sunt puţine. Chiar dacă regiunea este industrializată, problema constă în neajunsul forţei de muncă calificate, ca urmare a emigrării unei părţi considerabile a populaţiei și a deficitului locurilor noi de muncă ca consecinţă a numărului mic de plăți și investiții în creșterea economică. Procesul progresiv de îmbătrânire a populaţiei măreşte ponderea beneficiarilor de pensii în totalul populaţiei, contribuind la majorarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale. Şi dacă raportul salariaţi-pensionari în regiune era de 1:1 în 2012, acum acesta are toate şansele să se modifice. Acelaşi scenariu privind creşterea dependenţei economice a vârstnicilor faţă de populaţia activă este valabil şi pentru Republica Moldova”, se arată în studiu.

Absența reformelor va duce la crearea unui deficit bugetar

În acest context, expertul în politici sociale consideră că durabilitatea financiară a sistemului de pensii este imperativă pentru ambele maluri ale Nistrului şi că ar trebui să se acorde atenţie nu doar beneficiarilor direcţi – pensionarilor –, dar şi celor indirecţi – adică contribuabililor. „Absenţa unor pași concreţi în direcția îmbunătățirii raportului dintre numărul de pensionari și angajaţi va conduce la substanţiale deficite în bugetele ambelor maluri şi la un eventual colaps al sistemelor de pensii. Fondurile externe au rolul doar de a „conserva” funcţionalitatea sistemelor de pensii şi mai puţin de a contribui la depăşirea crizei deficitului pe termen lung. Acest lucru este actual pentru ambele sisteme de pensii”, conchide Viorica Antonov în studiul comparativ realizat.

Actualmente, în regiunea transnistreană locuiesc 140633 de angajaţi și peste 140 mii de pensionari. Cei din urmă constituie circa 25% din populaţia regiunii, la care se vor adăuga încă circa 2000 de pensionari în 2014. Către anul 2015, în regiune, numărul pensionarilor va fi în continuă creştere în raport cu numărul redus al forţei apte de muncă, ca rezultat al migraţiei acesteia în Rusia, Ucraina şi în UE. Doar în anul 2013, migrația forței de muncă din Transnistria a crescut cu 25 la sută. Potrivit datelor statistice din regiune, în 2013 pierderea forţei de muncă prin migraţie a constituit 2225 de persoane, în afara regiunii fiind plecate cu şedere permanentă 3952 de persoane.

În ultimii 10 ani pensia medie în regiune a crescut de 7,5 ori, de la 150 la 1331,61 ruble (aproximativ 100 dolari). Pensia minimă în regiune constituie 598 ruble sau cu 155 ruble mai puţin decât pe malul drept al Nistrului. Datorită adaosului lunar de 100 ruble şi suplimentului de 165 ruble din fondurile umanitare, pensia medie în regiune va fi de 1703,5 ruble (sau aproximativ 154 dolari).