Această bizară istorie a început după alegerile din 5 aprilie 2009, în urma cărora a învins a treia oară, consecutiv, Partidul Comuniștilor, care acumulase 60 de mandate în Parlament. Câte 15 mandate au revenit Partidului Liberal și Partidului Liberal Democrat, iar Alianța „Moldova Noastră” avea 11 deputați. După anunțarea rezultatelor preliminare, în după-amiaza zilei de luni, 6 aprilie, pe internet a început să circule următorul mesaj: „6 aprilie – Zi de doliu național. Dacă nu ai votat pentru PCRM – ia o lumânare şi ieşi în stradă!!! Ne vedem la ora 18.00, la Ştefan cel Mare!”. În seara aceleiași zile, mii de persoane au protestat pașnic în PMAN, în semn de protest faţă de rezultatele scrutinului, invocând fraude electorale şi cerând alegeri noi. Mulțimea scanda următoarele lozinci: „Jos comuniştii” „Mai bine mort, decât comunist”, „Nu fraudării alegerilor”, „Jos clanul comunist” etc.

Mobilizare pe internet

La 7 aprilie 2009, a expirat mandatul de președinte al lui Vladimir Voronin, iar pe internet a devenit viral un nou îndemn: „Tinerii declară ziua de 7 aprilie – zi de doliu naţional în R. Moldova. Dacă nu ai votat pentru PCRM – ia o lumânare şi ieşi în stradă, ora 10.00, la Ştefan cel Mare”. În dimineața aceleiași zile, Procuratura Generală a emis un comunicat de presă prin care a calificat drept ilegale acţiunile organizatorilor şi participanților la întrunirea din 6 aprilie 2009 sub genericul „Zi de doliu” și a anunțat pornirea urmăririi penale pe faptul organizării şi participării active la dezordini în masă. În ciuda acestui fapt, la ora 11.00, în PMAN s-au adunat peste 8000 de manifestanți, care scandau: „Alegeri repetate” și „Jos comunismul”, iar la ora 12.00, mulţimea a pornit spre edificiile Preşedinţiei şi Parlamentului, continuând să scandeze lozinci anticomuniste. O parte dintre protestatari au urcat pe pragul Preşedinţiei. Poliţiştii au format un cordon de apărare, care, la un moment dat, a fost supus atacurilor din partea unor provocatori. Astfel, o autospecială a pompierilor a început să stropească mulțimea cu apă, dar s-a retras, în scurt timp, din cauza atacurilor cu pietre şi ouă. Între timp, primele pietre aruncate de manifestanți, au ajuns în ferestre și geamurile instituțiilor au cedat. În numai câteva ore, protestele au scăpat de sub control, mulțimea atacând forțele de ordine, incendiind şi devastând sediile Parlamentului şi Președinției, pe care au arborat drapelele Uniunii Europene şi României.
În timp ce, în centrul Capitalei, protestatarii luau cu asalt cele două clădiri, televiziunea publică demonstra un film artistic, iar radioul public difuza muzică. Spre seară, Spitalul de Urgenţă a devenit neîncăpător pentru protestatarii și polițiștii însângerați.

Carnagiul de la miezul nopții

Văzând cum decurg lucrurile, liderii opoziției au chemat mulțimea la proteste pașnice, declarând că vor cere CEC-ului anularea alegerilor. Tot atunci reprezentanţii partidelor parlamentare s-au întrunit pentru negocieri. Spre seară, manifestația s-a transformat într-un haos, iar clădirea Parlamentului a luat foc. Voronin a calificat protestele drept o tentativă de lovitură de stat, acuzându-i de organizarea acesteia pe liderii PLD, PL şi AMN. „Organizatorii acestui puci şi-au format un scut viu din studenţi, liceeni şi elevi, pe care i-au instigat să vină în piaţă”, a declarat președintele la postul public de televiziune.
La miezul nopții, poliţiştii au intervenit în forţă împotriva manifestanţilor. Astfel, circa 200 de persoane au fost escortate în comisariatele de poliţie pentru cercetări în cauze penale, intentate imediat pe acte de tâlhărie, jaf, huliganism şi alte infracţiuni. În acea noapte, zeci de tineri au fost maltratați în PMAN şi în comisariate. Valeriu Boboc, un tânăr protestatar, a murit în urma loviturilor chiar în centrul Chișinăului. Presa a scris și despre alți tineri decedaţi, Ion Ţâbuleac şi Eugen Ţapu, însă acest lucru nu a fost confirmat de către anchetatori.

AIE vine la putere

La 10 aprilie, după ce spiritele s-au calmat puțin, Voronin a solicitat Curții Constituționale renumărarea voturilor, dar rezultatul a fost același. Prin urmare, după ce, în vara anului 2009, opoziția parlamentară, formată din 41 de deputați, a boicotat alegerea șefului statului, Voronin a anunțat alegeri legislative anticipate pentru 29 iulie 2009. În urma acestui scrutin, în Parlament a reușit să acceadă: PCRM cu 48 mandate, PLDM cu 18 mandate, PL cu 15 mandate, PDM cu 13 mandate şi AMN cu șapte locuri în Legislativ.
Astfel, la 8 august 2009, patru dintre cele cinci formaţiuni (în afară de PCRM) au constituit Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), iar comuniştii au trecut în opoziţie după opt ani de guvernare. Liderii acelei coaliţii de guvernare au fost Mihai Ghimpu, Vlad Filat, Serafim Urechean şi Marian Lupu. Aceştia s-au angajat să restabilească statul de drept, să depăşească criza social-economică, să asigure creşterea economică, să descentralizeze puterea şi să asigure autonomia locală. La 28 august 2009, Ghimpu a fost ales președinte al Parlamentului, cu votul a 53 de deputați ai AIE. Tot el a asigurat interimatul funcției de președinte al R. Moldova între 11 septembrie 2009 și 28 decembrie 2010. La 25 septembrie 2009, Vlad Filat a fost desemnat prim-ministru. Atunci cetățenii au răsuflat liniștiți, crezând că tot ce a fost mai rău a trecut odată cu sfârşitul guvernării comuniste. Dar n-a fost să fie.

Apariția publică a lui Vlad Plahotniuc

În mai 2010, și-a făcut apariția publică Vlad Plahotniuc, după ce, potrivit presei, ar fi gestionat din umbră, timp de mai mulţi ani, afacerile familiei Voronin și ale fiului acestuia, Oleg. Numele lui Plahotniuc a apărut în anii precedenţi în numeroase scandaluri de corupție, legate de privatizări dubioase. Ulterior, el a devenit președinte al PDM.

La 28 noiembrie 2010, în R. Moldova au avut loc iarăși alegeri parlamentare anticipate, deoarece Legislativul ales în vara lui 2009, nu a reușit să voteze un șef de stat. Rezultatele scrutinului au fost următoarele: PCRM – 42 de mandate, PLDM – 32, PDM – 15 şi PL – 12. La 30 decembrie 2010, a fost semnat acordul de constituire al AIE-2, iar preşedinte al Parlamentului a fost ales Marian Lupu. La 14 ianuarie, a fost învestit în funcţie noul guvern, condus de Filat, a cărui componenţă este similară primului executiv condus de acesta.
La începutul anului 2011, R. Moldova a primit planul de acţiuni necesare pentru liberalizarea regimului de vize, iar ulterior a fost parafat acordul privind spaţiul aerian comun şi s-a decis lansarea negocierilor pentru crearea Zonei de Liber Schimb.
PCRM a fost părăsit de trei deputaţi, printer care Igor Dodon şi fostul premier Zinaida Greceanîi. Ulterior, Dodon a devenit preşedinte al Partidului Socialiştilor, după ce, tot în 2011, Dorin Chirtoacă l-a învins în turul doi al alegerilor locale pentru funcția de primar al mun. Chișinău.

Salvatorul Timofti

În 2012, s-a produs minunea. În sfârșit, după cinci ani de încercări eșuate și aproape trei ani de instabilitate, parlamentarii au pus căpăt crizei politice. La 16 martie, magistratul Nicolae Timofti a fost ales președinte al R. Moldova, cu votul deputaților din AIE, al deputatului neafiliat Mihai Godea și al grupului Dodon. În 2012, R. Moldova era văzută cu ochi buni de către înalți oficiali europeni și internaționali, mulți dintre care au întreprins vizite oficiale în țara noastră. Astfel, la Chișinău au sosit în vizită de lucru cancelarul german, Angela Merkel, și vicepreședintele SUA, Joe Biden, care au transmis mesaje de încurajare pentru cetățenii R. Moldova.

Pădurea Domnească

Începutul anului 2013, a fost marcat de vânătoarea din Pădurea Domnească, care a provocat o profundă criză politică și conflicte între liderii AIE-2, care s-au făcut resimțite ulterior. La acea vânătoare au participat mai mulți funcționari, politicieni, magistrați și oameni de afaceri, printre care procurorul general de atunci, Valeriu Zubco, și președintele Curții de Apel, Ion Pleșca. În timpul vânătorii, a fost împușcat din întâmplare omul de afaceri, Sorin Paciu. Accidentul s-a petrecut în Fălești, la sfârșitul lui 2012, dar a fost făcut public de Sergiu Mocanu la 6 ianuarie 2013. Situația a degenerat într-un conflict politic fără precedent. Vlad Filat a încercat să-l demisioneze pe Zubco și a început un razboi deschis împotriva lui Vlad Plahotniuc, care ocupa deja funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului. Deși mai târziu Filat și-a cerut scuze, se spune că acest conflict a durat ani buni.

La 13 februarie 2013, AIE-2 s-a destrămat, iar, două zile mai târziu, Plahotniuc a coborât din prezidiul Parlamentului. Comunistii au depus o moțiune de cenzură impotriva Guvernului Filat-2, pe motive de corupție și Executivul a căzut. Și Marian Lupu a fost demis din funcția de președinte al Parlamentului. Puțin mai târziu, șapte deputați liberali au anunțat că părăsesc partidul. La 22 aprilie, după ce președintele Timofti l-a propus iarăși la conducerea guvernului pe Vlad Filat, Curtea Constituțională a decis că liderul PLDM nu mai poate fi premier, deoarece a fost demis pe motive de corupție.
Astfel, în prag de vară, a fost învestit un nou guvern, cu Iurie Leancă în frunte. Democratul Igor Corman a devenit noul şef al Legislativului. Tot atunci a fost formată o nouă coaliție proeuropeană din PLDM, PDM și grupul liberalilor reformatori. În toamna lui 2013, Plahotniuc s-a retras din Parlament, sub pretextul că vrea să se ocupe mai mult de Partidul Democrat.

Jaful Secolului

Anul 2014 a devenit istorie pentru R. Moldova, după ce, la 28 aprilie, regimul de vize cu UE a fost abolit. De atunci cetățenii noștri pot călători în Vest cu pașapoarte biometrice. În iunie 2014, R. Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE.

La 30 noiembrie 2014, au avut loc alegeri parlamentare ordinare şi cinci partide au acces în noul Parlament. PSRM a acumulat 20,51%, PLDM – 20,16%, PCRM – 17,48%, PDM – 15,80% şi PL – 9,67%. În ciuda faptului că PLDM a înregistrat cel mai bun scor dintre partidele proeuropene, în scurt timp după aceasta a primit lovitura de grație, iar majoritatea parlamentară şi-a asumat-o PDM.
În septembrie 2014, a fost descoperit Jaful Secolului, caracterizat prin mișcări financiare prin care, în perioada 2012–2014, din BEM, Banca Socială și Unibank a fost transferată o sumă de circa 13,3 mlrd de lei, echivalentă cu 12% din PIB-ul anual al țării. În decembrie 2014, Banca Naţională a instituit administrație specială la cele trei bănci, iar în ianuarie 2015 a contractat o anchetă financiară din partea companiei americane de audit și investigații financiare Kroll. Guvernarea a pus ulterior miliardul de dolari dispărut pe spatele cetățenilor.
Conform rapoartului Kroll-1, omul de afaceri Ilan Șor a obținut în 2012 controlul asupra celor trei bănci, după care a început să transfere credite de la una la alta, precum și către entități din străinătate, mărind artificial lichiditatea acestora. Șor a fost plasat în arest la domiciliu, la scurt timp după publicarea raportului, apoi a fost condamnat de prima instanţă la şapte ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de la BEM. Însă instanța a dispus ca omul de afaceri să fie eliberat din arest până la pronunţarea sentinței definitive. Din 2017 până în prezent, ședințele în dosarul lui Ilan Șor sunt amânate la nesfârşit de către Curtea de Apel.

Sfârșitul epocii Filat

Și fostul premier, Vlad Filat, a fost reținut pe 15 octombrie 2015, chiar în sediul Parlamentului, după ce 79 de deputați au votat pentru ridicarea imunității acestuia. El a fost acuzat de corupere pasivă și trafic de influență, dupa ce Șor a declarat că i-ar fi dat, în ultimii ani, bani și bunuri în valoare de 250 mln de dolari. Filat nega acuzațiile, declarând că este victima unei răfuieli politice, pusă la cale de Vlad Plahotniuc. El a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu confiscarea bunurilor primite „personal sau prin intermediari” în valoare de aproape 39,6 mln de dolari.
La 14 februarie 2015, Nicolae Timofti a semnat un decret prin care Chiril Gaburici a fost desemnat pentru funcția de prim-ministru. La 18 februarie 2015, Gaburici a primit votul de încredere al deputaților. Noul premier nu era membru al niciunui partid și a fost susținut de PLDM, PDM și PCRM. Însă peste câteva luni, acesta și-a anunțat demisia în urma unui scandal privind legalitatea diplomei sale de studii. La 30 iulie, cu voturile celor 52 de parlamentari, a fost învestit guvernul condus de liberal-democratul, Valeriu Streleț, dar și acesta a fost demis prin moțiune de cenzură, pe 29 octombrie, după arestarea lui Filat.

Apariția PAS și PPDA

În același an, pe fonul nemulțumirilor din societate, s-a format Platforma Civică Demnitate și Adevăr, care la 6 septembrie a început un miting de amploare, numit „Marea Adunare Națională”. Tot atunci au fost instalate corturi în PMAN, unde oamenii protestau zi și noapte. Protestatarii au venit cu o serie de revendicări către guvernare, printre care: demisia lui Nicolae Timofti și alegerea unui nou șef al statului de către întreg poporul, organizarea alegerilor parlamentare anticipate și depolitizarea instituțiilor de stat. Ulterior, liderii Platformei DA au anunțat că vor crea un partid politic, care a devenit actualul PPDA.
La finele lui 2015, pe scena politică din R. Moldova, a apărut Partidul Politic Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de fostul ministru al Educației, Maia Sandu.

Dodon, ales preşedinte

În aceeași perioadă, Vlad Plahotniuc a revenit în funcţia de prim-vicepreşedinte al PDM, declarând că se va implica în mod serios în depăşirea crizei politice cu care se confrunta R. Moldova. La începutul anului 2016, a fost semnată declarația de constituire a noii majorități parlamentare, formată din 20 de deputați PDM, 13 deputați din PL, 14 foști deputați ai PCRM și 8 liberal-democrați. Funcţia de prim-ministru a revenit Partidului Democrat. La 13 ianuarie, PDM l-a propus pe Vlad Plahotniuc drept candidat la funcția de şef al cabinetului de miniştri, însă președintele Timofti a respins această candidatură. Pe 20 ianuarie, majoritatea parlamentară nou-formată a învestit în grabă Guvernul Filip. Deputaţii au decis să ignore toate procedurile şi au votat un program de guvernare, pe care nici nu l-au discutat.

Primăvara anului 2016 a fost marcată şi de decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia preşedintele ţării urma să fie ales de popor, dar nu de Parlament. În toamnă, au avut loc alegeri prezidențiale şi Igor Dodon, candidatul PSRM, a câştigat scrutinul cu 52,11%, în timp ce Maia Sandu, candidatul unic al forţelor antioligarhice, a acumulat 47,89%. De-a lungul mandatului său, Dodon a fost suspendat din funcţie, în repetate rânduri, când refuza să promulge unele legi adoptate de majoritatea parlamentară sau să numească unele persoane în posturi importante.
Alegerile locale anulate și schimbarea sistemului de vot

Anul 2017 a fost caracterizat printr-o serie de evenimente politice, printre care arestarea primarului de Chișinău, Dorin Chirtoacă, și modificarea sistemului electoral. La 20 iulie, Parlamentul a aprobat sistemul de vot mixt cu 74 de voturi din partea fracțiunilor PD, PSRM și a Grupului Parlamentar Popular European. Comisarul european, Johanes Hahn, a declarat că votul mixt ar reprezenta un pericol pentru democraţia şi statul de drept în R. Moldova.

La 25 mai 2017, primarul Dorin Chirtoacă a fost reţinut de procurorii Anticorupţie şi CNA în dosarul parcărilor cu plată. Ulterior, el a fost plasat în arest la domiciliu, fiind bănuit de trafic de influenţă. Deşi pledează nevinovat, în 2018, edilul şi-a dat demisia, ceea ce a condus la alegeri locale anticipate. Învingător în scrutin a ieşit Andrei Năstase, liderul PPDA, dar mandatul său nu a fost validat pe motiv că acesta ar fi făcut agitaţie în ziua alegerilor. Imediat după aceasta, Ruslan Codreanu s-a numit pe sine însuși în funcția de primar general interimat al Capitalei, pe care o ocupă până în prezent. Pe fonul tensionării relaţiilor dintre Chişinău şi Bruxelles, mai ales, după ignorarea opiniei europenilor privind modificarea sistemului electoral şi după invalidarea alegerilor primarului Capitalei, UE a decis suspendarea, pe o perioadă nedeterminată, a suportului financiar pentru R. Moldova.

Dreapta proeuropeană a avut mai multe proteste în 2018, care s-au înteţit în special după invalidarea rezultatelor alegerilor primarului Năstase. După o serie de negocieri, partidele de opoziție PAS și PPDA au anunțat crearea Blocului electoral ACUM.
La 24 februarie 2019, în R. Moldova, s-au desfășurat alegeri parlamentare ordinare în baza sistemului mixt. În Parlament au acces PSRM, ACUM, PDM și Partidul Șor. R. Moldova se află din nou la răscrucea la care s-a oprit, acum un deceniu.

„Politicul a coborât sub parametrii democratici din perioada Voronin”

Analizând situația politică din ultimii zece ani, comentatorul politic Dionis Cenușă afirmă că „grupările cu interese înguste sunt principalii beneficiari”. „Acestea au capitalizat pe zelul proeuropean al populației și pe simpatiile promoldovenești de la Bruxelles. Mai exact, principalul câștigător al acelor evenimente este Partidul Democrat, care a reușit să se transforme din partid cu o popularitate de sub 1%, în martie 2009, într-o formațiune cu 13 mandate, după alegerile anticipate din iulie 2009, convertindu-se în 2015 într-un partid de guvernare”, susţine expertul.

Sursa menționează că, deși incidentele din 7 aprilie 2009 au contribuit la plecarea comuniștilor de la putere și distrugerea acestora ca forță politică, aceleași circumstanțe au deschis ușa în politică pentru oligarhi, precum Filat și Plahotniuc. „Politicul moldovenesc a coborât sub parametrii democratici înregistrați în perioada lui Voronin. Mai cu seamă, este vorba despre infiltrarea grupărilor oligarhice în instituțiile democratice și distrugerea democrației reprezentative prin introducerea votului mixt”, subliniază Cenușă.

Totuși, expertul vede și aspecte pozitive în politicul moldovenesc și anume începerea socializării intense cu partidele europene, ceea ce a permis mediatizarea cazului Moldovei în afara frontierelor naționale, dar și apariția unor partide noi, precum PAS sau PPDA, care au creat în societate un bazin de speranță.