Social

Radiația de la Cernobîl provoacă îmbolnăviri de cancer în nordul Moldovei

La aproape 30 de ani de la explozie, specialiștii spun că persoanele implicate au fost iradiate de 3-4 ori mai mult decât norma admisă, iar copiii acestora, care s-au născut după incident, suferă de anomalii grave. Totodată ei informează că zona de nord a țării a fost cea mai afectată de radiație, iar în prezent, în această regiune, sunt cei mai mulți bolnavi de cancer.

Arhivele divulgă că autoritățile sovietice n-au comunicat inițial ce s-a întâmplat în Ucraina. Alarma au bătut-o finlandezii care au observat un grad mai mare de radiație pe teritoriul țării lor și au cerut socoteală Moscovei. Abia la începutul lunii mai s-a anunțat oficial despre catastrofă.
Cei care analizează consecințele exploziei de la Cernobîl, în R. Moldova, sunt specialiștii din cadrul Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP). Ei sunt cu ochii pe această problemă din primele zile după incident și cunosc cum au evoluat lucrurile din interior.

Urmașii acuză probleme mai grave

Persoanele care au participat la lichidarea consecințelor de la Cernobîl sunt mai sensibile la maladii infecțioase, de această părere este Liuba Corețchi, șefa laboratorului igiena radiațiilor și radiobiologiei din cadrul CNSP. Ea spune că la cei care au fost acolo se observă mutații la nivel de cromozomi, molecule și ADN. „În carnetele militare ale acestor bărbați li s-a scris o anumită doză de radiație pe care ar fi absorbit-o organismul, dar aceasta nu corespunde realității. După ce am efectuat o serie de analize, am depistat că ei au primit doze de 3-4 ori mai mari”, menționează specialista.


Liuba Corețchi

Pe lângă aceasta, Corețchi se arată convinsă că urmașii celor care au fost la Cernobîl sunt mai mult afectați decât părinții lor. „În prezent avem aproape 2000 de copii ai participanților direcți, care s-au născut după Cernobîl. Mulți dintre ei au retard mintal și fizic. Un copil de 12 ani are un nivel de dezvoltare ca unul de 5-6 ani. Sunt și urmași sănătoși, dar cea mai mare parte acuză diferite probleme”, subliniază șefa laboratorului.

Acești copii sunt luați la evidență de instituțiile medicale și anual trec toate investigațiile clinice necesare. Toți sunt considerați un contingent cu risc sporit de îmbolnăviri. Liuba Corețchi consideră că următoarele generații ar trebui să resimtă mai puțin efectele Cernobîlului.

Conform experților, impactul catastrofei l-au resimțit toți oamenii din R. Moldova. În atmosferă era concentrată o doză de radiație de câteva ori mai mare, decât norma admisă. Datele oficiale arată că până și în prezent unele substanțe radioactive sunt mai concentrate în regiunea de nord a țării și prin urmare în această zonă se înregistrează un număr mai mare de îmbolnăviri de cancer.

Radiația poate duce la cancer după 20-25 de ani

Ion Bahnarel, vicedirectorul CNSP spune că în fiecare moleculă sunt radiații ionizante naturale, însă explozia de la Cernobîl a făcut ca în atmosferă să se emane radiații ionizante artificiale, care sunt mult mai periculoase. „Cel mai mult oamenilor le este frică să nu se îmbolnăvească de cancer și majoritatea consideră că această maladie apare din cauza radiațiilor. Categoric nu înseamnă că dacă te-ai iradiat, atunci mâine vei avea cancer. Termenul mediu de apariție a acestei boli, ca efect, este de 20-25 de ani. În întreaga lume, radiația provoacă cancer numai de 7-8 procente din toate cazurile, celelalte îmbolnăviri sunt provocate de alți factori”, subliniază Bahnarel.


Ion Bahnarel, vicedirector CNSP

Vicedirectorul susține că stresul asociat radiațiilor influențează mult mai rău decât însăși radiația. De aceea, dacă omul crede că se iradiază, la el în organism apar modificări similare iradierii veritabile. „La japonezi, după catastrofa de la Fukushima, specialiștii s-au ocupat de reabilitarea psiho-emoțională a celor care au lichidat consecințele. De „cernobîlenii” noștri, însă, nu s-a ocupat nimeni în acest sens. Ei au vrut bani, telefoane, apartamente sau mașini și n-au cerut reabilitare, iar autoritățile nici nu le-au dat”, punctează specialistul.

Ion Bahnarel mai zice că după ce a avut loc catastrofa din Ucraina, japonezii le-au propus sovieticilor roboți, care puteau să lichideze consecințele exploziei și au cerut 4 miliarde de dolari, rușilor însă li s-a părut prea scump și n-au acceptat oferta. Ulterior, însă, aceștia au cheltuit 16 miliarde de dolari, dar n-au rezolvat problema până la capăt și pe lângă aceasta au iradiat circa 400 de mii de oameni. Prin urmare, acum angajații de la CNSP analizează minuțios lemnul, plantele medicinale și alte produse care vin din acea zonă a Ucrainei, aceasta deoarece unele din ele încă pot conține un nivel ridicat de radiație.

„Laptele și vegetația erau cele mai radiate”

Iurie Chiruță, inginer coordonator în cadrul CNSP, lucrează în domeniul respectiv mai bine de 30 de ani. Atunci când a avut loc incidentul de la Cernobîl, specialistul și alți câțiva colegi, dormeau în laborator pentru că zilnic făceau sute de analize.


Iurie Chiruță

„Dacă până la Cernobîl în R. Moldova erau 10-15 micro-roentgeni pe oră – debitul de doză, atunci după explozie indicele a ajuns la 100-150. Cea mai mare concentrație de radiație am identificat-o în lapte și în verdețuri. Radiația a depășit normativele pentru copii. De aceea atunci s-a interzis folosirea laptelui în instituțiile școlare și preșcolare. Același lucru s-a întâmplat și cu verdețurile de masă”, povestește inginerul. El mai spune că zilnic se aduceau probe de lapte din toată țara, iar dacă se înregistra un nivel de radiație ridicat, acesta era făcut praf sau transformat în unt. Expertul zice că situația a început să se normalizeze abia după câteva luni de la explozie.

După incidentul de la Cernobîl, în R. Moldova, anual, se efectuează monitorizarea radiologică a produselor alimentare și materiei prime, apelor de suprafață (minerale și potabile), plantelor medicinale, materialelor de construcție, probelor biologice (păr, dinți etc.) și a altor obiecte ale mediului înconjurător. În prezent, situația radiologică din țară este considerată ca fiind stabilă și favorabilă.

Pe 26 aprilie 2015 se vor marca 29 de ani de la catastrofa din Ucraina.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *