Raioanele, o realitate depășită?

„Reforma administrativă trebuie temeinic pregătită, ca să nu mai repetăm experiența tristă din 1999”, a afirmat directorul-adjunct al Institutului de Cercetări Juridice și Politice al AŞM, Victor Juc. El a amintit că la acea dată unitățile teritorial-administrative de nivelul al II-lea, adică raioanele, au fost regrupate cu bună intenție în nouă județe. Dar, în lipsa unei descentralizări adecvate, a resurselor de finanțare, autoritățile locale așteptau în continuare ca deciziile să fie luate la Chișinău. După cum se știe, acel început de reformă a fost curmat de Partidul Comuniștilor, care au revenit la raioane.

Experții subliniază că actuala împărțire administrativ-teritorială a Republicii Moldova este depășită, în contextul în care în Europa se pune tot mai mult accent pe dezvoltarea regiunilor și a cooperării dintre acestea. Totuși, experții se opun amânării alegerilor locale, prevăzute pentru vara acestui an, până la realizarea acestei reforme, așa cum au propus unii politicieni. Scopul final al reformei trebuie să fie consolidarea administrației publice locale, dar nu simpla comasare a satelor sau a raioanelor, doar de dragul de a avea cât mai puține primării, a arătat Juc.

Reforma nu înseamnă simpla comasare a satelor și raioanelor

„Important este nu doar să fie micșorat numărul unităților administrative de nivelul I și II (sate și raioane – n.red.), ci să se asigure descentralizarea, să fie transferate competențe administrative și bugetar-fiscale către aceste unități administrative. Altminteri, în zadar se măresc unitățile teritorial-administrative. Dacă nu au sprijin fiscal, financiar și decizional, atunci oamenii nu vor vedea beneficiile și vor avea aceeași atitudine de respingere a reformei, ca în 2001”, a explicat Victor Juc.

Transferul de competențe către autoritățile locale și o nouă împărțire teritorială trebuie realizate concomitent, pentru ca avantajele reformei să fie evidente, consideră directorul-adjunct al Institutului de Cercetări Juridice și Politice al AŞM. „Numărul raioanelor – 32! – este foarte mare pentru Republica Moldova. Este nevoie ca numărul unităților administrative de nivelul II să fie reduse cel puțin cu o treime”, a subliniat Victor Juc.

Referitor la denumirea unităților administrativ-teritoriale, Juc a spus că acestea se pot chema, în continuare „raioane”, în cazul în care termenul de „județ”, întrebuințat în România, are conotații neplăcute pentru anumite minorități etnice din Republica Moldova.

„Cred că pentru Republica Moldova numărul optim ar fi șase-șapte regiuni, a șaptea cuprinzând malul stâng al Nistrului”, a detaliat el, menționând că, pentru implementarea acestei reforme, specialiștii au nevoie de o perioadă de cel puțin doi-trei ani.

Jumătate de an – un termen absolut ireal

Dincolo de comasarea satelor și a raioanelor, reforma administrativ-teritorială presupune asigurarea descentralizării, adică transferarea competențelor de la Centru către puterile locale, a explicat Juc. Acest proces nu poate fi realizat în șase luni. El a arătat că reforma va angrena și domeniul sănătății, al educației.

„Reforma administrativă va sta la baza modernizării statului. Altminteri, raioanele sunt prea slabe din punct de vedere financiar, ca să poată contribui la modernizarea de jos a Republicii Moldova”, a mai spus el, arătând că Moldova are specialiști care să poată duce la bun sfârșit reforma. În plus, autoritățile de la Chișinău pot cere sprijinul partenerilor europeni.

Pregătiți-vă de rezistență!

Pe de altă parte, el a estimat că și împotrivirea față de proiect se va manifesta din plin. Aceasta va veni din partea formațiunilor de stânga, adepte ale modelului sovietic, dar și a oamenilor de rând. „Pe cetățeni îi va durea cel mai mult distanța mai mare până la noua capitală de regiune”, a arătat Juc. Oamenii ar trebui să înțeleagă, însă, că principalul avantaj al reformei administrativ-teritoriale constă în servicii de calitate.

„Nu este niciun secret pentru nimeni că satele din Republica Moldova sunt într-o stare deplorabilă. O reformă agrară și regională în contextul apropierii de Uniunea Europeană ar trebui să asigure servicii de calitate. Nu văd altă soluție. Perpetuarea actualului sistem va conduce doar la adâncirea crizei”, a spus Victor Juc.

Reforme am mai avut

Amintim că în ultimii douăzeci de ani, Republica Moldova a trecut prin trei reforme administrativ-teritoriale. În 1994, a fost constituită Autonomia Găgăuză, în componența căreia intră trei raioane din sudul republicii. Dar, la acea dată, modelul sovietic a rămas în mare parte neschimbat în celelalte unități administrativ-teritoriale. Astfel, până în anul 1998, teritoriul țării a fost împărțit în 38 de raioane, inclusiv cinci în regiunea separatistă transnistreană. Ulterior, în 1998, raioanele din partea dreaptă a Nistrului au fost comasate în nouă judeţe, la care s-a adăugat, în 1999, al zecelea.

Reorganizarea teritorială din anul 1999 a urmat îndeaproape modelul românesc. Dar, în decembrie 2001, comuniştii, ajunși de puțină vreme la putere, au adoptat o reformă administrativ-teritorială nouă, care a fost implementată după alegerile locale din anul 2003. În urma ultimei reforme, țara s-a întors la modelul cvasi-sovietic al divizării teritoriale, iar autonomia locală a fost considerabil redusă.

Referitor la reforma din 1998, potrivit unei analize realizate de Expert-Grup, aceasta s-a confruntat cu două probleme. În primul rând, descentralizarea funcțiilor nu a fost urmată de o finanțare adecvată. În plus, în locul unei descentralizări reale a funcțiilor, multe servicii publice au fost concentrate în noile „capitale" ale județelor sau chiar păstrate în oraşele care fuseseră centre raionale. Iar guvernul nu a avut suficientă voință politică pentru finalizarea procesului început, astfel încât reforma a fost compromisă, deoarece schimbările care au urmat au vizat mai mult forma decât conținutul.

Având în vedere aceste carențe, Partidul Comuniștilor a decis revenirea la raioane, motivând că autoritățile ar trebui să fie mai aproape de cetățean şi numărul funcționarilor ar trebui să fie redus. În felul acesta s-a revenit la fragmentarea excesivă a teritoriului. De exemplu, cel mai mic raion din Republica Moldova – Basarabeasca – are 28,7 mii de locuitori, pe când cel mai mic județ din România – Covasna – are de șapte ori mai mulți – 211,2 mii.

Conducătorilor din teritoriu le lipsește forța economică reală şi pârghii administrative la nivel local. Potrivit experților, sistemul de organizare administrativ-teritorială, creat în contextul economiei planificate la nivel central, este în contradicție cu noile realități, iar menținerea acestuia va accentua disfuncțiile din Republica Moldova. Pentru a răspunde adecvat provocărilor actuale, ar trebui să fie create unități mai mari. Acestea vor spori capacitatea comunităților locale şi a unităților administrative de a atrage fonduri suplimentare şi le va face mai puțin dependente de subvențiile de la stat.