Fost preşedinte al Comisiei Europene şi fost premier al Italiei, Romano Prodi ştie foarte bine ce spune când afirmă că Rusia este iritată până şi de exploatarea gazelor de şist din Statele Unite. Orice evoluţie care scade preţurile gazelor naturale constituie o ameninţare pentru întregul sistem politic-economic al Moscovei.
Rusia de azi îşi bazează sistemul pe exportul de materii prime – mai ales pe exportul de resurse energetice. Aceste exporturi sunt condiţionate politic în majoritatea cazurilor şi tarifele diferă în funcţie de modul în care fiecare ţară găseşte de cuviinţă să se muleze pe condiţiile ruseşti. În momentul în care în Europa va apărea o alternativă la gazele ruseşti dispar o parte din pârghiile politice ale Moscovei, dar se va înregistra şi o scădere a veniturilor – şi astfel nu vor mai putea fi susţinute politicile sociale din Federaţia Rusă care asigură liniştea politică de mai multă vreme. Miza gazelor de şist trece astfel dincolo de nivelul unor decizii interne ale statelor interesate.
Nici nu este de mirare că discuţiile din jurul exploatării gazelor de şist din Europa încep să amintească de discursurile din perioada Războiului Rece. Împotriva acestor noi resurse energetice s-a dezlănţuit o propagandă care aminteşte de lupta împotriva exploatării proletarilor din ţările capitaliste. Ecologiştii din Bulgaria s-au declarat indignaţi de începerea explorării gazelor de şist din România şi au anunţat că vor face tot posibilul să împiedice exploatarea lor – deşi este greu de imaginat cum vor reuşi protestatarii bulgari să influenţeze Guvernul de la Bucureşti.
Din ce în ce mai multe voci susţin că grupurile ecologiste care se opun gazelor de şist sunt finanţate din Rusia (Euobserver citează în acest sens un analist american anonim din partea grupului de lobby American Natural Gas Alliance, mai înainte au fost făcute astfel de afirmaţii de către europarlamentarul polonez Boguslaw Sonik). Rămâne să apară şi dovezi că surse de finanţare ruse susţin ecologiştii antifracturare hidraulică – ceea ce ar constitui o ironie maximă faţă de lupta dusă de Moscova împotriva ONG-urilor străine.
Cu gazele de şist se va întâmpla până la urmă ceea ce s-a întâmplat cu toate resursele naturale. Vor fi exploatate. Preţurile politice ale gazelor naturale ruse au crescut dincolo de limita suportabilităţii. Relansarea economică a Uniunii Europene nu se poate produce în lipsa resurselor energetice. Ruşii aproape au ucis găina cu ouă de aur prin condiţionarea politică a exporturilor energetice. Nu îţi faci prieteni printre oamenii pe care îi ţii cu mâna răsucită la spate, până la urmă vor găsi o soluţie să scape. Problema României în acest moment este să reuşească să păstreze o cât mai mare parte din profiturile rezultate în urma exploatării acestor noi resurse, să nu păţească aşa cum a păţit cu rezervele de petrol exploatate la maximum în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în interesul Germaniei naziste şi secătuite mai apoi de Sovromurile Uniunii Sovietice.
