Republica Moldova ignoră potențialul euroregiunilor

Pornind de la acel punct, ideea de euroregiuni, care cuprinde unități administrative din fiecare dintre aceste trei țări, a fost stabilit prin Protocolul de cooperare trilaterală între guvernele din Ucraina, R. Moldova și România, semnat la 3-4 iulie 1997 în Ismail, privind crearea Euroregiunii Dunărea de Jos și Prutul de Sus. „Așteptările de la cele două euroregiuni au fost mari, întrucât după 1991 au avut de luptat pentru a depăși moștenirea istorică și disputele”, argumentează Valentina Vasilova, directorul Centrului pentru Studii Europene, din Cernăuți, Ucraina. Drept urmare, euroregiunile au fost considerate un cadru promițător pentru rezolvarea problemelor practice ale cooperării regionale între țările vecine.

Euroregiunea Dunărea de Jos a fost stabilită pe 14 august 1998 în Galați, România, cu participarea unităților administrative ale celor trei state vecine: regiunea Odesa, Ucraina, Galați, Tulcea și Brăila, România, Cantemir și Cahul, R. Moldova. „Printre proiectele care au fost implementate de către euroregiune sunt construcția a două feriboturi peste Dunăre, reconstrucția drumurilor de acces și puncte de intrare la frontieră, baze de modernizare de transbordare pentru prelucrarea export – import și tranzit cargo”, precizează Valentina Vasilova.

Prutul de Sus, cealaltă euroregiune din care RM face parte, a fost stabilită pe 22 septembrie 2000 în Botoșani, România. Acesta a inclus regiunea Cernăuți, Ucraina, Botoșani și Suceava, România, și Bălți și Edineț din RM. Începând cu 15 octombrie 2003 euroregiunii i s-au alăturat, de asemenea, regiunea Ivano-Frankovsk din Ucraina și Fălești, Glodeni, Ocnița, Râșcani și Briceni din R. Moldova. Terenul federal Carinthia (Austria) a devenit partenerul asociat european al Euroregiunii Prutul de Sus.

Euroregiuni, axate pe educație, știință, cultură

Mai mult, având în vedere experiența Euroregiunii Prutul de Sus și Dunărea de Jos în comparație cu experiența Euroregiunilor din Europa de Vest, experții au ajuns la concluzia că, spre deosebire de Euroregiunile de Vest, care sunt destinate pentru a promova dezvoltarea economică în regiunile periferice, „regiunile transfrontaliere româno-moldo-ucrainene sunt mai mult axate pe educație, știință și cultură. Ele pun, de asemenea, un accent deosebit pe protecția minorităților naționale dincolo de frontiere și lupta pentru rezolvarea problemelor etnice din regiune”, spune Valentina Vasilova.

În plus, specificitatea acestor euroregiuni constă în faptul că acestea se bazează pe unități administrativ-teritoriale, care nu sunt o regulă generală în practica europeană.

Totodată, euroregiunile de la frontiera de Est a UE a întâmpinat o serie de dificultăți. În primul rând, formularea vagă a acordului din 1997, care, în mare măsură, a complicat dezvoltarea Proiectelor Euroregiunii. Ca o consecință, problemele de organizare internă au împiedicat eficacitatea euroregiunilor din zonă. „De exemplu, în stadiul incipient partea ucraineană a propus să creeze o euroregiune orientată ecologic, „Carpați-Dunăre”, în timp ce omologii lor români au optat pentru componenta politică și administrativă a euroregiunii”, spune experta din cadrul Centrului European de Studii din Cernăuți.

În al doilea rând, situația economică în țările participante au limitat în mod semnificativ posibilitățile de proiecte economice reciproce, întrucât Ucraina, R. Moldova și România nu au fost țări atractive reciproc din punct de vedere economic. Mai mult, proiectele comune în Euroregiunile Prutul de Sus și Dunărea de Jos depind în mare măsură de țările donatoare și organizații, în special de fonduri europene, ceea ce a limitat în mod semnificativ posibilitățile de proiecte transfrontaliere.

În al treilea rând, anumite probleme sunt, de asemenea, legate de imperfecțiunile și discrepanțele în moneda națională și legislațiile celor trei state, lipsa de concepte clare și strategii de reformă și dezvoltare economică, taxe vamale mari, prețuri ridicate pentru transport, reglementările fiscale inadecvate, lipsa de concurență reală pe piață, birocrația și corupția.

Cu toate acestea, marea majoritate a experților dau o evaluare pozitivă a fenomenului euroregiunii în R. Moldova, Ucraina, România. În special, un proiect de succes inițiat a fost construirea unui pod între orașul românesc Sighet și cel ucrainean Solotvino, pentru prima dată de la distrugerea sa în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, care a fost o demonstrație simbolică a cooperării transfrontaliere.

Euroregiunea Nistru este alta din care R. Moldova face parte și unde biroul de la Bruxelles a elaborat trei proiecte majore de infrastructură pentru RM. Primul se referă la construcția podului Cosăuți-Iampoli la Soroca în valoare de circa opt milioane de euro. „Proiectul necesită suportul UE, pentru că nici Moldova, nici Ucraina nu are resurse financiare suficiente pentru a construi un asemenea obiectiv. Și România pare interesată de construcția podului care va reduce distanța dintre Balcani și Kiev cu 400 km”, declara în octombrie trecut Volodimir Merezhko, directorul Centrului de Coordonare al euroregiunii.

Totodată, celelalte proiecte majore se referă la construcția sau reabilitarea sistemelor de tratare a apei în localitățile de pe malul Nistrului (5 mln. euro) și a unui drum de acces de șase km la punctul vamal Unguri-Bronnița (3 mln. euro).

Euroregiunea Nistru există de aproape doi ani, iar în această perioadă au fost realizate circa 30 de proiecte economice, sociale, sportive și culturale. Primăriile și consiliile raionale au semnat mai multe acorduri de colaborare cu partenerii ucraineni. „Ambasada Japoniei din Kiev susține un proiect de achiziționare a utilajelor pentru spitale de care vor beneficia și raioanele Dondușeni și Ocnița. În mai 2014, vom planifica un forum internațional la Vinnița pentru a organiza investiții noi pentru dezvoltarea localităților din raioanele Moldova și Ucraina”, a adăugat Volodimir Merezhko.

Euroregiunea Nistru

Euroregiunea Nistru a fost creată între regiunea Vinnița (Ucraina) și Republica Moldova. Regiunea este formată din șapte raioane din RM: Ocnița, Dondușeni, Soroca, Șoldănești, Florești, Rezina, Dubăsari și regiunea Vinnița. Teritoriul euroregiunii are peste 34 mii kilometri pătrați și o populație de circa trei mln. locuitori. Alte două raioane din Moldova, Edineț și Râșcani, au depus cereri pentru a intra în cadrul Euroregiunii Nistru.

Poarta de acces spre UE

Cea de-a patra euroregiune cu care RM are un acord semnat este Siret-Prut-Nistru din care fac parte: judeţele Iaşi şi Vaslui, România, iar din RM – Ialoveni, Anenii Noi, Basarabeasca, Călăraşi, Căuşeni, Cimişlia, Criuleni, Dubăsari, Floreşti, Hânceşti, Leova, Nisporeni, Orhei, Rezina, Şoldăneşti, Soroca, Ştefan-Vodă, Străşeni, Teleneşti, Ungheni, Făleşti, Glodeni, Sângerei și, din decembrie trecut, mun. Bălţi şi raioanele Drochia şi Râşcani, dar şi judeţul Prahova din România.

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru este percepută de către raioanele din Republica Moldova ca o „poartă de acces” spre UE. Printre proiecte pe termen mediu se numără modernizarea punctelor vamale la frontierele dintre cele trei state, crearea traseului turistic „Prutul de Sus”, refacerea podului Rădăuţi Prut-Lipcani, înfiinţarea unei bănci comerciale pentru membrii Euroregiunii ș.a.

Totuși, Mihai Roșcovan, doctor în economie, argumentează că participarea părţii moldoveneşti în cadrul euroregiunilor poartă un caracter inerţial. „Nu există strategii de integrare regională sau planuri de acţiuni concrete care să valorifice beneficiile cooperării pentru teritoriile moldoveneşti de la frontieră. O altă cauză este şi insuficienţa resurselor financiare de la bugetele locale pentru finanţarea activităţilor de cooperare, accesul şi posibilităţile reduse la sursele financiare externe”, a precizat el în cadrul unei analize.

Condiţiile pentru dezvoltarea optimă a unei euroregiuni sunt considerate a fi echilibrul economic minimal, unitatea de limbă şi cultură şi aceeaşi moştenire istorică.

În prezent, aproximativ 70% din teritoriu şi 80% din populaţia RM participă la activităţi transfrontaliere în cadrul euroregiunilor.