Comentariu

Rezistență, statornicie și cultură

Roșia Montană e o localitate minieră din vremea romanilor. De acolo s-au scos tone de aur. Canadienii vor să cumpere tot muntele și să îl cearnă, ca să scoată aurul rămas în urma exploatatorilor timp de două mii de ani.

Cei mai mulți (și puternici) vor să vândă muntele canadienilor, cei mai interesați de viața oamenilor, nu de banii lor, nu sunt de acord. Și uite așa au trecut deja 10 ani de proteste. Cei care vor să cumpere sunt RMGC, iar cei care vor să împiedice vânzarea sunt tinerii din toată țara. Menționez că exploatarea și demolarea munților se va face cu cianură.

De ce vă povestesc despre acest conflict care, așa cum vedeți, e vechi? Pentru că tinerii, mare parte clujeni, au organizat de-a lungul anilor un festival numit FânFest la care am fost invitată și eu. Și aflându-mă acolo, am înțeles cum trebuie făcut un protest și ce înseamnă să susții un protest.

În primul rând, acest festival este axat pe cultură. De exemplu, în acest an au avut loc lecturi publice, activități sociale, conferințe, proiecții video, teatru și, la sfârșitul fiecărei seri, concerte ale celor mai bune formații românești cum ar fi IPR, Luna Amară, Blazzaj, Kumm, Subcarpați, Norzeatic și multe altele.

Toți artiștii prezenți, fie că erau muzicieni, artiști plastici sau scriitori, merg în fiecare an, dorm în corturi, nu cer onorarii și susțin prin simpla lor prezență cauza Roșiei Montane. Nu au lipsit nici basarabenii: Mihail și Alexandru Vakulovski, Mitoș Micleușanu, Oleg Brega și alții. Eu m-am bucurat în mod deosebit de prezența artistului Dan Perjovschi și de concertele celor de la IPR, Blazzaj sau Luna Amară.

Nu îmi amintesc vreun festival la care să fi văzut atâția oameni. Ca să nu mai spun că mulți dintre ei veniseră de peste hotare: Germania, Austria, Franța. Și toți oamenii aceștia s-au implicat în proiecte, au participat la activități, iar în ultima zi s-au adunat cu instrumente muzicale și au manifestat în fața Primăriei. Strigând diferite lozinci împotriva celor de la RMGC și aplaudându-l pe Eugen, roșianul care a făcut posibilă această rezistență. Cu ajutorul unor oameni ca Mihai Goțiu, Mihnea Blidariu, Luminița Dejeu și Alina Banu.

Încă nu știm cum se va sfârși toată această poveste, însă mi-aș dori foarte mult să iasă câștigătoare campania Salvați Roșia Montană. De dragul munților, din compasiune pentru oameni, din mândrie patriotică și din încă o mie de motive. Însă extrem de importantă mi se pare o astfel de victorie, câștigată prin rezistență, statornicie și cultură.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *