Potrivit deciziilor, Eugen Revenco va fi ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Franceză, Andrei Galbur – ambasador extraordinar și plenipotențiar în Regatul Suediei și Andrei Popov – ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica Austria.

Iunie 2020: Promotorul moldovenismului civic va ocupă funcția de „Ambasador cu Misiuni Speciale” (fără a se specifica care sunt ele!).

„După o pauză de patru ani, astăzi am revenit la Ministerul de Externe. Ambasador cu Misiuni Speciale”, a scris Popov pe Facebook.

Amintim că tatăl lui Andrei Popov, Mihai a a deținut funcția de consilier și prim-consilier al ambasadei URSS iar ulterior a Federației Ruse din București între anii 1986 – 1992.

Mihai Popov a fost „coleg” cu mai mulți politicieni „celebri” precum Alexandru Vîlcu sau Dumitru Diacov. Vezi articolul: Cine este Alexandru Vîlcu, omul de legătură al KGB-ului cu Igor Dodon

Andrei Popov a fost rechemat din funcție după ce a făcut o serie de declarații românofobe în calitatea sa de diplomat al R. Moldova.

„Colega” lui Andrei Popov de la TV8, Natalia Morari – lucrează pentru serviciile rusești

Conform myrotvorets.center, moderatoarea de la TV8 Natalia Morari („șefa” lui Andrei Popov de la acel post tv) lucrează pentru serviciile rusești.

Ce scria O. Țîcu despre „moldovenismul civic”:

Văd mai multe agitații și discuții legate de „moldovenismul civic”, o nouă strategie de a îmbârliga și încurca românii/moldovenii din R. Moldova. Da, anume nucleul românofon de 80 %, care este elementul băștinaș și majoritar în această țară. Pentru că un român nu va deveni niciodată „moldovenist civic”, așa cum n-a devenit Homo Moldovanus Sovietic, iar un „moldovenist civic” nu va accepta limba română și panteonul cultural românesc pe care se așază identitatea acestui stat. La fel cum un găgăuz sau rus nu va deveni „moldovan civic”, ci va rămâne de etnie găgăuz sau rus. Interesantă și adunătura de oameni care promovează această idee, de la fostul pedist Andrei Popov, la ex-comuniștii Marc Tcaciuk și Alexei Tulbure, care put a dust de la Voronin, lingăul regimului Cornel Ciurea, Vlad Kulminski, Iulian Groza, etc., fiecare cu bube și cu schelete în dulap.

„Moldovenismul civic” este o variantă post-modernistă al „moldovenismului sovietic”. Această din urmă diversiune kominternistă a fost o politică de stat în RASSM, RSSM şi URSS, care a avut ca idee fixă cultivarea unei diferențe politice, etnice, istorice, culturale şi lingvistice între populaţia RSSM şi cea din restul României. Potrivit acestei politici „moldovenii” şi românii sunt două popoare diferite, care vorbesc limbi diferite, iar istoriile lor, chiar dacă s-au intersectat în timp, au trasee diferite. Atunci când această diversiune a falimentat în 1989, s-a inventat „moldovenismul statalist”, care a preluat majoritatea argumentelor și tezelor sovietice privind diferența între români și moldoveni, de această dată într-un alt context.

Ambele strategii au fost nu doar rezultatul ingineriilor identitare ruso/sovietice, dar și rezultatul faptului că anumite elemente sociale din RSSM și R. Moldova au înțeles avantajul identificării cu aceste forme de „moldovenism” și au început să-l slujească tocmai pentru a beneficia de poziții politice, sociale și economice. Odată cu falimentarea „moldovenismului statalist” în varianta lui Dodon, care a arătat că este supt din degete și n-are niciun viitor, a apărut ideea „moldovenismului civic”, care se acoperă de legitimitate prin referința la modele occidentale de identități civice.

Ce vor să facă acești băieți cu „moldovenismului civic” este clar. Legați de putere în diferite feluri, fie prin Dodon, fie prin Leancă sau fie direct prin Plahotniuc, aceștia servesc regimul în două feluri. Împuțesc opoziția, pentru că unii din ei încearcă sau se afișează pe la protestele și mitingurile Platformei de rezistență, iar prin asta cultivând mitul că opoziția ar susține ideea „moldovenismului civic”. Motiv pentru „oligarho-unioniști” de a sări în cap la opoziție și de a o numi în tot felul. Dar cel mai grav, atât finanțatorii acestor proiecte, de multe ori chiar occidentalii, în special germanii, cât și cetățenii acestei țări, trebuie să înțeleagă că susținătorii acestui „moldovenism civic” sunt promotorii intereselor ruse în R. Moldova și urmăresc scopul preluării electoratului stângist de „fier” – euroasiatic, anti-românesc și anti-occidental, care a fost pe rând la agrarieni, apoi la comuniști și care actualmente este la socialiști. Crearea unei noi formațiuni de „stânga”, cu iz sovietic și aspect european – aceasta este adevărata miză politică a „moldovenismului civic”, după ce opoziția va doborî regimul și pe Dodon. Pentru cine va fi acest partid nu-i greu de intuit, pentru că acolo se vor regăsi multe fosile cu afinități pentru „moldovenismul statalist” și cel „civic”, dar el poate fi o portiță de salvare pentru mai mulți membri ai actualei guvernări, care după căderea lui Plahotniuc vor căuta undeva să se regăsească. Pentru alte lămuriri suplimentare vă trimit tot la lectura lui Homo Moldovanus Sovietic.