Europa Liberă: Ați subliniat că ce a spus Dna Sandu la întâlnirea din decembrie de la Chișinău a fost interesant. Ce anume mai exact?

Helmut Scholz: „Doamna Sandu a prezentat o situație foarte realistă a țării. A mai spus apoi, că programul său de guvernare va fi croit pe nevoile cetățenilor Moldovei. Deci nu are drept prioritate îndeplinirea unor cerințe ale UE sau Rusiei, ci nevoile cetățenilor. UE a cerut asta de multă vreme, si este pentru prima dată când un politician din Moldova pune problema în acest mod atât de clar.”

Ce declara Maia Sandu în decembrie 2020, după întâlnirea cu europarlamentarii din Bruxelles: „În ce privește politica externă, una din priorități este, desigur, aducerea Moldovei mai aproape de UE, asta însemnând înainte de orice implementarea Acordului de Asociere, aplicarea reformelor pe care atât UE, cât și poporul moldovean le așteaptă de la noi, și știm cu toții care sunt ele. Avem nevoie de sprijinul UE în implementarea acestor reforme.”

Cine este Helmut Scholz? Eurodeputatul acuză România de ambiții expansioniste în raport cu R. Moldova

„Moldova – un stat eșuat sau unul capturat?”, se întreba zilele acestea europarlamentarul german de stânga Helmut Scholz într-un interviu pentru Europalibera.org, citat ulterior de o bună parte a mass-media de la noi. Scholz pune pe seama grupurilor oligarhice situația dezastruoasă a țării care, în urmă cu doar câțiva ani, era speranța Parteneriatului Estic. Europarlamentarul consideră inacceptabil faptul că încă nu au fost identificați vinovații pentru furtul miliardului si a cerut în scris Comisiei Europene să deschidă o anchetă.

Modul în care europarlamentarul german pune accentele este unul în spiritul și litera valorilor europene. Cu toate acestea verificând activitatea anterioară a europarlamentarului se poate constata că Sholz a fost, de fapt, tot timpul împotriva guvernărilor de la Chișinău, care au precedat regimul comunist. Făcând parte din stânga radicală s-a aflat mai tot mai tot timpul pe o poziție pro-rusească. Sholz a fost cel care, în 2012, a sărit în apărarea postului de televiziune comunist NIT. Tot el a cerut, sub garanție proprie, eliberarea în 2016 a lui Grigore Petrenco, liderul grupării ANTIFA. Același europarlamentar s-a împotrivit mai multor acțiuni europene, în mod special celor care vizau extinderea UE sau a relațiilor comerciale ale Uniunii. El a fost cel a cerut anularea CETA, în 2016. De asemenea, europarlamentarul german, a acuzat România de la tribuna Parlamentului European de ambiții expansioniste (!) în raport cu R. Moldova. Mai nou, acum câteva săptămâni, Scholz a fost unul dintre europarlamentarii care au votat împotriva rezoluției PE cu privire la deținuții politici din Rusia.
2014: Scholz acuză România de ambiții expansioniste în raport cu R. Moldova

Europarlamentarul Scholz a făcut aceste declaraţii în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului European de la Bruxelles, unde se discuta ratificarea Acordului de asociere RM-UE.

„UE trebuie să vadă ce se întâmplă şi cu ambiţiile exagerate ale României, ambiţiile expansioniste de la Bucureşti, pentru că ştim că de multe ori în acest proces trecem pe lângă dorinţa unor societăţi şi nu facem decât să vorbim lucruri frumoase, dar, de fapt, uşile sunt închise în continuare", a menţionat parlamentarul european.

Scholz a mai declarat că Europa „trebuie să schimbe ceva în mod urgent şi în ceea ce priveşte relaţia cu Rusia şi Ucraina".

Cu referire la Acordul de Asociere RM – UE, ratificat atunci de Parlamentul European, deputatul german a mai spus că acest document nu este cunoscut de cetăţenii din Moldova, iar în cazul dat UE „este folosită în interese de partid şi pentru politica de culoare".

„Din experienţa Ucrainei, sunt rezervat să semnez acest Acord. Prin analogie, acordurile care se vor semna cu RM nu au fost discutate cu societatea, oamenii nu cunosc conţinutul acestor documente. De aceea, ne aflăm în situaţia în care elitele politice încearcă să decidă deja de mult timp de sus în jos. În cazul Moldovei, această decizie va avea loc pripit din cauza alegerilor parlamentare. Este clară intenţia politică – se foloseşte UE pentru interesele de partid şi pentru politica de culoare. Mi se pare foarte periculos să tragem Moldova în acest proces pentru că ea se găseşte deja într-o situaţie foarte dificilă", a spus Scholz.

2016: Scholz a cerut "anularea semnarii CETA, care era prevazuta pentru 27 octombrie"

"Insistența Comisiei Europene și a majorității covârșitoare a guvernelor statelor membre de a semna CETA arată că acestea nu țin absolut deloc seama de opiniile critice exprimate de mari părți ale societății civile. Nu doar că Parlamentul valon s-a împotrivit acestui acord, dar zeci de mii de oameni din toată Europa au protestat față de înțelegere. Acum, Comisia și statele membre trebuie să asculte", a spus Scholz.

CETA (Acordul Economic și Comercial Cuprinzător) a fost încheiat oficial în anul 2014, după cinci ani de negocieri. Cu excepția câtorva produse agricole, CETA desființează practic toate tarifele dintre Canada și UE – 98 la sută dintre ele. Astfel, vor fi reduse sau eliminate taxele vamale, iar susținătorii săi spun că înțelegerea va impulsiona comerțul bunurilor și serviciilor între Europa și Canada, cu mai mult de 20 la sută, iar PIB-ul Uniunii Europene va crește cu circa 12 miliarde de euro pe an.

2012: Scholz, pledoarie în favoarea postului de televiziune comunist NIT

În faţa a vreo sută de jurnalişti din peste 20 de ţări, Scholz a vorbit despre „închiderea unui post TV de opoziţie" din Moldova ca „exemplu grav de reprimare a libertăţii de exprimare". Or, Helmut Scholz (reprezentant al Stângii Unite, un mai vechi prieten şi avocat al PCRM) a „uitat" să spună că e vorba, de fapt, despre un canal de propagandă şi manipulare comunistă, care incita la ură şi violenţă, canal care a fost alintat de fosta guvernare PCRM cu frecvenţe pe tavă, finanţare grasă şi sediu bun pe bani puţini. Apărătorul NIT nu a spus nimic nici despre faptul că acel post a încălcat şi a sfidat ani la rând tot ce se putea – norme deontologice, legislaţie, reguli de bun simţ – şi că anume pentru asta a rămas fără licenţă, nu înainte însă de a fi epuizate toate măsurile de avertizare şi sancţionare prevăzute de Codul Audiovizualului (cod adoptat, apropo, pe vremea guvernării comuniste, fiind coordonat cu experţii europeni).
Detalii AICI.

2016: Scholz a dat garanții personale pentru eliberarea lui Petrenco

Patru funcționari europeni au transmis instanței de judecată din Republica Moldova declarații de garanție personală pentru eliberarea lui Grigore Petrencoși a grupării ANTIFA, membrii căreia au fost reținuți pentru proteste violente în fața Procuraturii Generale din Chișinău. Semnatarii declarației de garanție personală erau: Helmut Scholz, deputat în Parlamentul European, membrul al grupului Stângii Unite Europene, Gabriele Zimmer, deputat al Parlamentului European, președintele grupului Stângii Europene Unite(GUE/NGL), Tiny Kox, liderul partidului parlamentar din Germania, președintele grupului Stânga Unită în Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei (APCE) și Andrej Hunko, membru al APCE, deputat în Bundestagul Germaniei.

Iunie 2018: Scholz a votat împotriva rezoluției PE privind deținuții politici din Rusia

La 14 iunie 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care a cerut „autorităților ruse să-l elibereze imediat și necondiționat pe Oleg Sențov și toți ceilalți cetățeni ucraineni reținuți ilegal în Rusia și pe peninsula Crimeea."

Sențov este un regizor ucrainean care a locuit în Crimeea. El a rămas acolo după ce Rusia a anexat Peninsula. La scurt timp după anexare, Sențov a fost arestat, forțat să accepte cetățenia rusă, apoi a fost acuzat pe nedrept de terorism și condamnat la 20 de ani.

Dintre cei 627 de membri ai Parlamentului European (Parlamentul European), 485 au votat în favoarea rezoluției, 76 au votat împotrivă și 66 s-au abținut. Scholz a fost unul dintre cei care au votat împotrivă. De altfel, aproape toți deputații din Parlamentul European care au votat împotriva rezoluției reprezintă Alianța roșie pro-Putin.

Helmut Scholz este membru al partidului German Die Linke care este descendent direct al fostului partid marxist-leninst care conducea Germania de Est până la unificarea din anii 90.