Rusia „stârnește” un sentiment islamist extremist împotriva Suediei. Kremlinul este acuzat că s-a folosit de împușcarea a doi fani de fotbal la Bruxelles pentru a alimenta tulburările în încercarea de a devia de la cursul aderării la NATO

Rusia exploatează și alimentează un val de propagandă islamistă împotriva Suediei, a declarat pentru The Times șeful agenției suedeze de combatere a dezinformării. Suedia s-a confruntat cu un val de furie în mari părți ale lumii islamice, determinată de o serie de arderi de Coranuri și de teorii ale conspirației care susțin că autoritățile suedeze îndepărtează cu forța copiii din familiile musulmane.

Oficialitățile de la Stockholm consideră că Rusia este, în parte, motivată de temerile legate de extinderea NATO, după ce Suedia a început procesul de aderare la această organizație, transmite G4media.

Săptămâna aceasta, doi fani suedezi au fost împușcați mortal și un al treilea a fost rănit într-un atac terorist înaintea unui meci de fotbal la Bruxelles. Atacatorul, Abdesalam Lassoued, în vârstă de 45 de ani, a jurat credință Statului Islamic și a urmărit conturile de pe rețelele de socializare care au propagat ura împotriva Suediei.

Alte grupări teroriste și militante, inclusiv Al-Qaeda, Hamas și Hezbollah, au făcut apel la adepții lor să „pedepsească” Suedia, ceea ce a determinat serviciul de securitate din Stockholm să ridice amenințarea teroristă la al doilea cel mai înalt nivel.

Cu toate acestea, Magnus Hjort, directorul general al agenției de apărare psihologică a țării (MPF), a declarat că Rusia a stârnit criticile într-o încercare aparentă de destabilizare a Suediei într-o perioadă vulnerabilă de incertitudine pe drumul spre aderarea la NATO.

„Rusia acționează cu siguranță în mod oportunist”, a spus el. „Ei preiau aceste teme și acuză Suedia că este islamofobă. Încearcă să folosească narațiunea islamofobiei și faptul că ne ascundem sub libertatea de exprimare… desigur, ideea este de a ne crea probleme și, în același timp, de a da impresia că Rusia este o țară foarte bună [la] protejarea islamului.”

Suedia a elaborat primele sale planuri pentru un serviciu național de apărare psihologică în 1941, în timp ce încerca să își păstreze neutralitatea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Conceptul presupune analizarea dezinformării și propagandei străine din domeniul public și încercarea de a inocula populația suedeză împotriva acesteia prin furnizarea de materiale școlilor, forțelor de poliție, jurnaliștilor și diferitelor alte autorități de stat.

Deși sarcini similare sunt îndeplinite de centrul de comunicații strategice al NATO din Letonia și de o serie de servicii de informații din întreaga lume, Suedia este singura țară care a creat o agenție națională separată dedicată acestui scop.

MPF a fost înființat în 1954, dar a fost desființat la sfârșitul Războiului Rece, Suedia dezmembrând cea mai mare parte a aparatului său de „apărare totală”, considerând că își poate permite să lase garda jos în noua ordine geopolitică a anilor 1990.

Cu toate acestea, anul trecut, a fost resuscitat ca răspuns la atacurile Rusiei asupra Ucrainei și la încercările sale de a interveni în campania electorală prezidențială din 2016 din SUA.

Hjort a declarat că suedezii au fost, de asemenea, influențați de un incident din 2018, în care se suspectează că serviciile de informații militare rusești au piratat un think tank britanic puțin cunoscut, numit Institute for Statecraft, și au publicat un fond de documente care sugerează că acesta a desfășurat mai multe campanii de informații de tip black ops, inclusiv împotriva Partidului Laburist. MPF are în prezent aproximativ 60 de angajați, deși în timp de război există planuri ca acesta să fie extins și să treacă la ofensivă cu propriile campanii de propagandă.

La început, principalul adversar al agenției a fost Rusia. Hjort a declarat că fermele de troli ale Kremlinului au vizat politicieni, instituții media și cetățeni suedezi cu propagandă care sugera că „suntem corupți și devianți din punct de vedere sexual și moral și că acest lucru are legătură cu migrația”.

Campania a încercat să îi convingă pe suedezi că armata lor este slăbită de sprijinul acordat drepturilor homosexualilor și marșurilor Pride, că sancțiunile UE îi afectează mai mult pe ei decât pe ruși și că nu pot face față recentelor perturbări ale aprovizionării cu energie a Europei.

De asemenea, a încercat să întoarcă opinia publică împotriva apartenenței la NATO, deși cu puțin succes. „Nu au făcut-o într-un mod foarte eficient”, a spus Hjort. „Cred că au fost prinși cu garda jos, într-adevăr”.

China și Iranul au direcționat, de asemenea, dezinformarea către Suedia, deși la o scară mai mică. Amenințarea informațională mai presantă vine acum din partea islamului fundamentalist.

Deși arderile anterioare ale Coranului pe teritoriul suedez au atras relativ puțină atenție, anul acesta au provocat o furie globală, cu protestatari care au luat cu asalt ambasada suedeză din Bagdad și mai multe țări islamice care au redus sau au întrerupt relațiile diplomatice cu Stockholm.

MPF afirmă că în centrul campaniei se află un singur profil de socializare în limba arabă numit Shoun Islamiya (Afaceri islamice).

Cu un număr considerabil de urmăritori pe YouTube, Twitter/X, Facebook și alte platforme, acesta a atacat obsesiv Suedia ca pe o „forță malefică”, susținând că serviciile sociale suedeze iau în mod obișnuit copiii de la părinții musulmani pentru a-i da unor cupluri atee, creștine sau homosexuale.

După o ardere a Coranului în ianuarie, ofensiva anti-suedeză a devenit virală, în timp ce diverse guverne și grupuri jihadiste s-au adunat. Agenția crede că Shoun Islamiya este condusă de un activist cu sediul în Egipt, Mustafa al-Shakawi. Cu toate acestea, având în vedere utilizarea intensă de către cont a presei de limbă suedeză, este posibil să fie, de asemenea, opera unei echipe sau a unui actor de stat.

Hjort a declarat că dezinformarea a avut loc în comunitățile „provocate sau vulnerabile”, alcătuite în principal din imigranți de prima sau a doua generație care trăiesc în zone defavorizate și care s-au detașat de restul societății suedeze.

„Bineînțeles că au un sentiment de discriminare”, a spus Hjort. „Există segregare în ceea ce privește locuințele. Avem o lipsă de integrare, o lipsă de înțelegere a limbii suedeze și o lipsă de înțelegere a modului în care funcționează sistemul suedez.

„Acest lucru îi face vulnerabili la teoriile conspirației care spun că serviciile sociale vor să te prindă, [că] sunt malefice. Și dacă vii din țări în care nu poți avea încredere în guvern sau în mass-media, atunci nu este atât de surprinzător că vor gândi la fel când vin aici.

„Acesta este un lucru pe care trebuie să îl schimbăm. Trebuie să reconstruim această încredere. Trebuie să reconstruim contractul social.”

Hjort a declarat că volumul de activitate online ostilă împotriva Suediei a fost uneori copleșitor. „Dar nu îți pierzi niciodată speranța că poți de fapt să ne îmbunătățești democrația, să ne diminuezi vulnerabilitățile și să faci din Suedia și Europa un loc mai sigur”, a spus el.

„Într-adevăr, dacă îți pierzi speranța, atunci pierzi totul. Așa că să nu ne pierdem speranța”.