În fiecare joi, pe strada Alexandrescu 3, nu departe de Parcul „Valea Morilor”, se deschide baia, o clădire din cărămidă roșie, care poartă toate semnele unei vârste de peste 50 de ani. Niște plăcuțe informative mai noi de la intrare arată că edificiul are stăpân. În hol, pereții sunt finisați cu faianță sovietică și basoreliefuri proletare, iar lângă perete sunt instalate niște uscătoare de păr masive de prin anii `80 ai secolului trecut, în stare încă funcțională! Lipsa unor fotolii comode sugerează că aparatele au mai curând un rol de „decor”. În mijlocul sălii, într-un ghișeu arde lumina. Câțiva bărbați au intrat cu niște sacoșe din care se zăresc frunze uscate de stejar. Plătesc pentru bilet 55 de lei și se urcă la etaj unde îi așteaptă lighenele cu apă fierbinte și aburii. 

Baia îl face pe om mai bun

Joi, la baia de lângă Valea Morilor e zi pentru bărbați. Iar în weekend, pot veni și femei, într-o secție specială. Cu toate că e zi de lucru, clienții apar de la primele ore. „Vin la baia publică destul de des. O dată pe săptămână. În ultimii 15 ani a devenit deja o tradiție pentru mine. Baia te relaxează, îl face pe om mai bun și mai sănătos”, a spus Gheorghe, un pensionar. „Venim aici îndeosebi pentru aburii fierbinți”, ne explică un amic de-al său. Întrebat de ce totuși preferă serviciile unei băi publice în locul dușului de acasă, bătrânul zâmbește. „Suntem mai mulți amici. Aici ne relaxăm și discutăm probleme sociale și politice din țară”, spune Gheorghe. El ar dori ca baia să-i fie mai aproape de casă. „Vin tocmai de la Botanica, îmi este greu că e departe. Ar trebui să fie câte o baie publică în fiecare sector al Chișinăului ca omul să vină să se liniștească, să recapete dorința de a trăi și a munci”, crede bărbatul.

O ducem de pe o zi pe alta

Nicolae este îngrijitorul băii publice de lângă Valea Morilor. El regretă că rândurile la casă au rămas doar o amintire frumoasă. Dacă 15 ani în urmă, la baie veneau zilnic peste 200 de persoane, actualmente numărul vizitatorilor ajunge până la cel mult 80 de oameni. Majoritatea clienților sunt bărbați, cu vârste cuprinse între 35 și 60 de ani. Există și o secție pentru femei, dar ele vin doar din când în când. Se întâmplă ca totuși părinții să vină și cu copii. În perioada iernii, localul e deschis de joi până duminică, iar vara – doar vineri și în weekend. „Ne vizitează doar 20% din clienții fideli care veneau regulat acum zece ani. Salariile și pensiile sunt mici și oamenii nu-și mai pot permite să vină la noi. În același timp, în fiecare lună trebuie să plătim facturile. O ducem de pe o zi pe altă”, susține Nicolae. Îngrijitorul ne-a explicat care e diferența dintre o saună și o baie. „La saună merg oamenii cu venituri mari. Acolo ei se distrează. La baie însă vin oameni simpli, ca să se relaxeze și să-și îngrijească sănătatea”.

În Chișinău au rămas două băi publice

Potrivit Direcției comerț, în Chișinău activează autorizat două băi publice: una în sectorul Botanica (str. Alexandrescu) și a doua la Ciocana (str. Meșterul Manole). O baie publică activează și în orășelul Durlești. În perioada sovietică, în capitală activau mai multe băi publice, dar majoritatea au fost privatizate sau le-a fost schimbată destinația. De exemplu, baia din cărămidă roșie de pe str. Alexandru Cosmescu a fost transformată în Filtrul sanitar al mun. Chișinău. Medicul igienist Livia Mazur de la Centrul de Sănătate Publică susține că nu poate afirma că mai există băi publice în Chișinău, pentru că aparțin agenților economici privați, iar oamenii preferă să meargă mai curând la saună sau la bazin. Puțin probabil ca nostalgicii cu mături de stejar să fie de acord cu această afirmație…