Pe măsură ce se apropie Centenarul Marii Uniri, se activizează și vocile critice și dușmanii idealului tuturor românilor de reîntregire. N-au nicio șansă!
Români din cele două state românești și-au dat "mână cu mână cei cu inima română", în acest miez de august, în cadrul unor Cursuri și Universități de Vară la Pădureni, Izvoru Mureșului și Vălenii de Munte. ReUnirea e aproape!
Pe autorii expresiilor de mai sus, dar și pe cei indeciși, pe cei rătăciți identitar i-aș invita, aici, la Vălenii de Munte, la Universitatea Populară „Nicolae Iorga", să iasă la tribună și să afirme aceleași lucruri după câteva zile petrecute în sânul României, cu români extraordinari.
Basarabeni – tinerii, profesorii, primarii au fost întâmpinați cu o căldură deosebită la Castrul Roman de la Drajna de Sus, Mănăstirea Crasna, Mănăstirea Zamfira, Muzeul „Nicolae Iorga”, Centrul Cultural și Primăria din Vălenii de Munte. Aici să spună că "românii nu ne iubesc"!
Academicieni, profesori universitari, doctori, deputați și senatori din România, precum Ioan Aurel Pop, Dan Dungaciu, Constantin Stere, Georgeta Filitti, Eugen Simion ș.a. au vorbit în cadrul prelegerilor și meselor rotunde despre marii înaintași ai neamului românesc, despre Unire, despre proiectul de Țară al României. Aici să afirme că "moldovenii nu sunt români"!
Voi aduce doar un exemplu desprins dintr-un dialog purtat cu academicianul Eugen Simion:
„Mă bucur că la Universitatea Populară „Nicolae Iorga" vin și români din Basarabia, mai ales că Unirea se regăsește printre temele abordate în cadrul prelegerilor. Cât despre Centenarul Marii Uniri celebrat peste un an, în 2018, pot spune că este o sărbătoare îngrijorată, pentru că Țara nu este întreagă. Totuși, este un mare eveniment al României moderne, întrucât s-au regăsit toți românii în aceeași Țară. Suntem aceeași națiune, avem aceeași cultură, aceeași limbă și nu trebuie să părăsim ideea de a ne regăsi împreună într-o zi".
Cât privește declarațiile președintelui R. Moldova, Igor Dodon, acad. Eugen Simion m-a întrebat nedumerit „Domnu’ președinte este român?". I-am răspuns că el se declară moldovean care vorbește moldovenește, la care domnul academician spuse: „Nu, da’ de felul lui e român sau e de altă nație?". N-am putut să-i spun altceva decât că este român moldovean (cum sună asta!) din Sadova, R. Moldova, cu o mamă profesoară de limba română. Replica domnului academician este cu siguranță extrem de relevantă în contextul „luptei identitare" pe care o duc unii în R. Moldova: „Eu n-am mai auzit un cetățean al unei națiuni, indiferent din ce parte este, să vorbească așa despre națiunea lui. Nu stă bine unui președinte să se gândească la alte formule în afara națiunii lui, celei firești. Românitatea a fost și reprezintă o unitate, prin limbă, prin istorie de care nu e bine să ne detașăm, să ne lepădăm, ăsta-i termenul".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
