Rusia pierde teren în Republica Moldova. Nu brusc, nu spectaculos, ci încet, dar ireversibil. Pe măsură ce Moscova se scufundă într-o izolare internațională, instrumentele sale de influență în fostele republici sovietice se degradează. În cazul Rep. Moldova, Kremlinul nu mai controlează nimic altceva decât o rețea de figuri compromise. Între timp, Republica Moldova se transformă. Nu prin gesturi spectaculoase, ci prin măsuri tehnice, administrative și energetice care schimbă lent arhitectura statului. Esențial în acest proces este rolul tot mai activ al României, care nu intră zgomotos, ci discret și eficient. În domeniul energetic – cel mai sensibil în raporturile Chișinău–Tiraspol–Moscova – România devine pilonul central al securității și independenței Moldovei.
În trecut, Transnistria era cheia energetică a întregii țări: centrala de la Cuciurgan, alimentată cu gaz rusesc, producea cea mai mare parte din energia electrică consumată în Moldova. Dar odată cu încetarea tranzitului gazelor prin Ucraina, gazul rusesc nu mai ajunge în regiune, iar Moscova nu mai are nici voința, nici logistica de a susține modelul energetic transnistrean. Regimul de la Tiraspol a intrat într-o criză structurală: energie limitată, bani puțini, incertitudine crescută.
Chișinăul a reușit, însă, să acopere integral consumul energetic prin importuri din România și Ucraina. În paralel, proiectele strategice merg înainte. Linia de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău, parte a interconectării cu rețeaua ENTSO‑E (Uniunea Europeană), este aproape finalizată și va permite Rep. Moldovei să funcționeze complet sincronizat cu sistemul continental, excluzând orice dependență de rețelele rusești sau controlate de Gazprom.
Această tranziție nu se reduce la fire și transformatoare. Este o schimbare de suveranitate energetică, care implică standarde, reglementări, operatori de piață și investiții în infrastructură. România furnizează nu doar electricitate, ci și expertiză instituțională, legislație armonizată și capacitate de stocare. În termeni practici, Bucureștiul devine noul centru de comandă energetic al Moldovei – o realitate greu de negat și imposibil de inversat.
În acest nou context, influența rusă devine tot mai neimportantă. Fără pârghii economice Moscova rămâne captivă în narativele sale, dar lipsită de mijloace eficiente.
