Femeia

Shot-ul perfect de Tequila

Totuşi, părerile sunt împărţite: există persoane care nu o consideră cu nimic mai presus de tradiţionala ţuică sau palincă obţinută prin distilarea prunelor, în timp ce alţii o divinizează.

Exceptând gustul şi concentraţia ridicată de alcool, un lucru care cu siguranţă atrage foarte mult este ritualul pe care trebuie să îl parcurgi înainte de a bea tequila. Paharele speciale care nu depăşesc cantitatea de 50 ml, feliile de lămâie şi bineînţeles sarea trebuie să fie în aşteptare dacă vrei să savurezi tequila.

Istoria acesteia este puţin incertă şi învăluită în mister. Se consideră că tequila se prepara în Mexic, mai exact în zona din apropierea oraşului Tequila, cu mult înaintea sosirii conchistadorilor spanioli din jurul anului 1520.

Numele pe care îl avea băutura atunci era „octal”, iar spaniolii au fost atraşi de ea în momentul în care au terminat toate rezervele lor de brandy. Băştinaşii produceau „tequila” dintr-o plantă asemănătoare cu cactusul din familia Agavaceae.

Oficial, tequila, aşa cum o cunoaştem astăzi, a fost produsă în secolul al XVI-lea. Consumul a crescut şi a ajuns la cote impresionante până în secolul al XVIII-lea când ocupaţia spaniolă asupra zonei a fost ridicată, iar sir Jose Cuervo a început producerea băuturii în cantităţi industriale.
Acesta a fost primul producător oficial al tequilei, Cuervo câştigându-şi dreptul de a cultiva plantele necesare şi de a realiza băutura, pentru ca apoi să o comercializeze de la regele Spaniei în anul 1758.

Tequila a câştigat importanţă naţională abia în timpul revoluţiei, la începutul secolului, când a devenit un motiv de mândrie şi un simbol al identităţii naţionale. Un alt moment de creştere al notorietăţii băuturii a apărut odată cu interzicerea importului de Statele Unite a băuturilor alcoolice în Mexic.

Prin această interzicere, Statele Unite nu au reuşit să facă altceva decât să îi crească popularitatea, tequila fiind în continuare introdusă în ţară prin trecerea frauduloasă a frontierei.

Există legende care afirmă că sticlele de tequila conţineau un vierme care îi conferea o aromă specială. Acest lucru este fals. Un producător din America a decis să pună un vierme în sticlele de tequila pe care le producea, pentru a impresiona clienţii, însă acest lucru nu a fost decât o strategie de piaţă, în niciun caz o metodă clasică de îmbuteliere a tequilei.

Un alt zvon este că tequila se realizează din cactus. În realitate, planta din care este făcută nu se înrudeşte cu cactusul, însă împărtăşeşte trăsături comune cu acesta, fiind mai degrabă asemănătoare din punct de vedere al aspectului.

Astăzi sunt mai mult de 100 de distilerii specializate în producţia de tequila în Mexic, fiind disponibile pe piaţă nu mai puţin de 600 de sortimente diferite. Actualele reglementări în ceea ce priveşte concentraţia de alcool pe care trebuie să o conţină tequila sunt foarte stricte. Băutura trebuie să aibă exact 51% alcool.

Ca urmare a faptului că plantele din care se realizează tequila cresc doar în zona Mexicului, producţia „originală” nu se poate face în altă parte. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial însă interdicţia a fost ridicată, pentru că importul de băuturi alcoolice din Europa devenise foarte greu de efectuat.

M. T.

www.culinar.md

Timpul Suplimentul Femeia

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Timpul.md şi pe TELEGRAM!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *