Potrivit șefului Sectorului demografie, la Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al AŞM, Olga Gagauz, dr. în sociologie, între anii 1998-2011 populaţia R. Moldova a scăzut cu 95,2 mii de locuitori. Statisticile anului 2011 confirmă tendința negativă: numărul populației continuă să descrească, nivelul mortalității se menține destul de înalt, iar natalitatea este în descreștere. În 2011 numărul celor născuţi a constituit doar 39,182 mii persoane, mai mic cu 3,2% faţă de anul precedent, în timp ce numărul celor decedaţi a fost cu circa 70 mai mare decât numărul celor născuți.
Speranța de viață ar putea ajunge la 76 de ani în 2050
Sporul negativ al populației, din ultimii ani, a condiţionat nu numai reducerea populaţiei, dar şi accentuarea procesului de îmbătrânire. Anul trecut rata de îmbătrânire a populaţiei a constituit aproape zece la sută sau a fost cu 0,4% mai mare comparativ cu anul precedent. Datele mai arată că, la începutul anului 2011, în Moldova locuiau 512,3 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani şi peste, dintre care mai mult de jumătate (60,5%) sunt femei. Potrivit calculelor, din anul 2005 speranţa de viaţă a populaţiei a crescut cu 1,26 ani, inclusiv la femei – cu 1,75 ani. Iar prognozele arată că în anul 2025 speranţa de viaţă în ţara noastră ar putea atinge 71,9 ani şi 76,5 ani către anul 2050.
Vor crește obligațiile sociale ale statului
Potrivit Studiului privind îmbătrânirea populaţiei în R. Moldova realizat de AȘM la solicitarea Comisiei Naţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare (CNPD) şi a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cu suportul Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA) şi al Departamentului Economic şi Social al Secretariatului ONU pentru Afaceri Sociale (UNDESA), în regiune nu există o altă ţară care să se confrunte cu o îmbătrânire atât de rapidă a populaţiei precum R. Moldova. Autorii studiului sunt de părere că în următorii ani vom avea o creștere a numărului de pensionari în raport cu populaţia ocupată şi numărul de salariaţi, ceea ce va duce la creșterea și mai mult a poverii sociale a statului.
„Rezultatele cercetării denotă că în perioada anilor 2006-2010 numărul persoanelor de peste 50 de ani a crescut cu 176 de mii. Pe regiuni de dezvoltare, cea mai mare pondere se înregistrează în zona de nord a țării, o situație mai bună fiind în mun. Chișinău, în centru și la sud. Dacă lucrurile vor continua în acest ritm, până în anul 2050 persoanele cu vârsta de pensionare vor constitui peste 30 la sută din populația țării noastre, avertizează demografii care au calculat evoluția populației R. Moldova pentru următorii 40 de ani”, remarcă Olga Poalelungi, cercetător la Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al AȘM în cadrul unei analize publicate în buletinul de informații „Populație și Dezvoltare”, realizat cu suportul Fondului ONU pentru Populație.
Cercetătorii sunt de părerea că în R. Moldova îmbătrânirea demografică, procesele intense ale migrației externe creează dificultăți pentru acumularea fondurilor sociale și asigurarea sustenabilității sistemului de pensionare axat pe principiul solidarității generațiilor și tocmai de aceea ocuparea persoanelor în etate ar fi o oportunitate pentru creșterea nivelului lor de bunăstare și reducerea presiunii asupra fondurilor sociale.
A crescut numărul celor plecați la muncă peste hotare
Datele statistice relevă că în ultimii zece ani ponderea populaţiei economic active în vârstă de 50 de ani şi peste s-a micșorat cu zece procente. Totodată, statisticile arată că, în ultimii ani, a crescut semnificativ, de la 3,8 mii în 2000 la 36,2 mii în 2010, numărul persoanelor de 50 de ani și mai mult care sunt plecate peste hotare la muncă sau la familie.
În contextul îmbătrânirii populației, sistemele publice de asistenţă socială și sistemul medical nu vor fi în stare să cuprindă şi să presteze spectrul serviciilor necesare pentru această categorie de persoane. Demografii sugerează crearea și dezvoltarea unor sisteme alternative în domeniile vizate, o reformă în cadrul asigurărilor sociale şi de sănătate. Aceștia consideră că îmbătrânirea activă şi productivă ar trebui să devină un nou concept care ar sta la baza dezvoltării politicilor sociale pentru gestionarea fenomenului de îmbătrânire.
Vom continua subiectul în următoarea ediție a ziarului de vineri!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
