Pentru anii 2017-2020, Ministerul Economiei prognozează fluctuații neesențiale ale cursului de schimb al leului la sfârșitul anului între 20 lei şi 22,4 lei pentru un dolar american. Menținerea relativă a cursului de schimb la același nivel va contribui la stabilitatea prețurilor. Rata inflației la sfârșitul acestui an se prognozează la nivelul de 6,5 la sută, de 5,5 la sută – pentru anul 2018 şi, respectiv, câte 5 la sută pentru anii 2019-2020.

Creșterea economiei naționale va fi făcută prin majorarea investițiilor în active materiale pe termen lung cu o rată medie anuală de aproximativ 6,1 la sută în anii 2017-2020. Se estimează că exporturile se vor majora în anii 2017-2020 cu 7,5 la sută anual, iar importurile vor crește în perioada de prognoză cu 5,4 la sută anual. Astfel, se mizează pe o restabilire a comerțului exterior, o creștere a exporturilor cu zece la sută, iar a importurilor cu nouă la sută.

Valoarea PIB-ului din anul 2020 va fi inferioară valorii din anul 2014

Stas Madan, șeful Departamentului studii de piață și cercetări în cadrul grupului Business Intelligent Services, spune că astfel creșterea indicată de Ministerul Economiei este credibilă și posibilă, întrucât a fost coordonată cu Fondul Monetar Internațional. „Acum să vedem care va fi calitatea acestei creșteri, pentru că dacă, catalizatorul principal va fi consumul, vom avea în continuare o creștere doar cantitativă, nu și calitativă. Acesta nu este cel mai bun semnal pentru o dezvoltare sustenabilă a economiei noastre”, explică specialistul.

„În plus, un detaliu interesant este că după devalizările din sectorul bancar și, respectiv, deprecierea semnificativă a monedei naționale din 2015, noi am avut o scădere substanțială a PIB-lui exprimat în dolari. Creșterea prognozată până în anul 2020, în condițiile în care vom avea o creștere medie de patru la sută și cursul valutar va fi mai mult sau mai puțin stabil, de altfel, valoarea PIB-ului din anul 2020, exprimată în dolari va fi inferioară valorii din anul 2014”, concluzionează expertul economic.

Ce au nevoie să facă autoritățile ca economia țării să se ridice de pe brânci, specialistul în economie este sigur că Republicii Moldova îi trebuie o orientare masivă spre investiții și spre crearea locurilor de muncă bine plătite. „ Într-o prezentare a Băncii Mondiale, se arată că rata sărăciei din 2009 până în anul acesta este în scădere și factorii care au stimulat acest proces au fost remitențele și transferurile sociale, ori acești doi factori nu vor mai fi atât de consistenți în anii următori și ei trebuie înlocuiți cu ceva, pentru că remitențele, atât în 2015, cât și în 2016 au avut tendința de scădere și nu există premise ca să crească în continuare. Prin urmare, statul trebuie să gândească și să creeze un cadru pentru ca cetățenii să obțină alte surse de venit”, a declarat expertul Stas Madan pentru ziarul TIMPUL.

Se majorează grupul persoanelor social-vulnerabile

Salariul a 83 la sută din populație este mai mic decât cel mediu, adică au mai puțin de 6 mii de lei. Dintre care șapte la sută au salariul până la 1500 de lei. Veaceslav Ioniță, expert în probleme economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, explică, în acest sens, că asta e cea mai mare tragedie. „O mai mare problemă este majorarea grupului acesta de oameni vulnerabili. Avem un procent micuț de oameni cu salariul mare și marea majoritatea are salarii extrem de mici. Atunci, media respectivă parcă nu-i cea mai rea, dar în schimb nu este corectă, pentru că foarte mulți au salarii mici”, comentează expertul.

„Cât privește comerțul extern, am constatat că s-a deteriorat enorm, și nu atât exporturile, cât importurile. Acestea, în 2014 au atins cota maximă de 5 milioane 400 mii dolari în trimestrul doi și s-a redus la sub patru miliarde dolari în anul 2016, respectiv, reducerea a fost de aproape un miliard și jumătate de dolari. Însă, partea bună este că în ultimii doi ani, și în special în anul 2016 noi am asistat la o reducere la tot ce înseamnă resurse energetice – gazul, benzina, motorina – prețurile s-au redus. S-a redus și consumul, mai ales că anul acesta am avut o iarnă călduroasă și consumul de resurse energetice a fost cu mult mai mic în comparație cu iernile friguroase. Importurile trebuie majorate, ca să crească și bunăstarea populației. Cel mai mult mi-aș dori să importăm echipamente și utilaje destinate procesului de producție, ca să fie cel mai eficient”, propune expertul economic.

Veaceslav Ioniță crede că obiectivul Ministerului Economiei de creștere a exporturilor cu zece la sută este unul modest. „Noi trebuie să fim mai curajoși ca să asigurăm o creștere minimă de zece la sută. Pentru că exporturile, din nefericire ca și importurile, tot au scăzut și mișcarea respectivă este legată de criza prin care trece economia țării. În trimestrul trei, anul 2014, exporturile au ajuns la 2,4 miliarde de dolari și a fost cel mai mare nivel pe care noi l-am atins vreodată. Pe când în trimestrul trei al anului 2016, exporturile au fost de 1,9 miliarde de dolari. Asta e grav. Pot să spun că în ultimul trimestru al anului trecut și în primul al anului 2017, noi simțim o înviorare a exporturilor, dar avem nevoie de o creștere de cel puțin 10-15 la sută anual, ca să recuperăm exporturile de mai înainte”.

Sistemul birocratic toxic vede agentul economic ca o sursă de câștig ilegală

Specialistul în economie afirmă că Banca Națională ar trebui să relaxeze politica monetară. „Ea este foarte dură la moment. Practic, după criza din 2014, Banca Națională a cuprins la maximum tot ce înseamnă creditarea economiei. Banul a devenit foarte scump și volumul de credite noi luate s-a redus. De exemplu, în 2014 s-au luat 23 de miliarde de lei anual credite, iar acum s-a redus cifra la 11 miliarde de lei”.
„Prim-ministrul a fost nevoit, anul trecut, să aprobe o decizie neobișnuită privind serviciile controalelor. De fapt, prin felul acestea, prim-ministrul a recunoscut că sistemul este atât de putred, că orice intenție de a-l îmbunătăți nu dă rezultate. Agenții economici consideră că legea este aplicată selectiv și spun că, chiar dacă au fost interzise controalele, totuși, 20 la sută din ei s-au confruntat cu venirea controlorilor al căror scop nu era altul decât să obțină mită. Practic, la noi, impozitarea este mare, dar nu este așa. La noi mai grav este abuzul birocrației. Sistemul birocratic toxic vede agentul economic ca o sursă de câștig ilegală. Aceasta este cea mai mare provocare a Guvernului”, a declarat expertul în probleme economice de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Potrivit experților Echipei Economice Germane în Moldova, valoarea exporturilor moldovenești în Uniunea Europeană a evoluat din 2004 până în 2016 de la produse în valoare de 400 de milioane de dolari la peste 1300 de milioane. Potrivit specialiștilor, aproape două treimi din exporturile Moldovei pleacă către UE şi jumătate din importuri vin din Uniunea Europeană.