Cei doi au creat o schemă de obținere a unor surse financiare substanțiale din partea companiilor străine, care plăteau despăgubiri proprietarilor de autovehicule ce nimereau în accidente înscenate. Mai mult, pentru a asigura credibilitatea datelor, autorii schemei au implicat și un colaborator al Poliției rutiere. 

Autorul accidentului își recunoștea imediat vina

Prima etapă a schemei consta în organizarea unui accident fictiv. Se identificau mașini avariate pe teritoriul R. Moldova, care participaseră în alte accidente. O altă persoană, care aducea o mașină procurată în România, Bulgaria, Elveția sau alt stat, înscena un accident. „Nu era vorba de un accident direct. Vehiculul cu numere străine provoca o situație în care mașina avariată se lovea de bordură sau de un obstacol. Vinovatul, care era de obicei tot cetățean moldovean, își recunoștea imediat vina, iar Poliția rutieră întocmea un proces-verbal și înregistra oficial cazul”, explică Adrian Cocimar, ofițer superior de investigație pe cazuri excepționale al Serviciului prevenire și combatere a spălării banilor din cadrul CNA.

Mașini noi în realitate, iar pe hârtie făcute zob

Autoturismele cu numere străine erau asigurate prin intermediul sistemului de asigurare internațională „Cartea Verde”. Acesta presupune că o companie de asigurări de peste hotare încheie un contract cu o companie locală, parte a aceluiași sistem, care, la rândul ei, regularizează daunele pe teritoriul R. Moldova. Compania de asigurări locală implicată în schemă trebuia să verifice dacă proprietarul mașinii străine era vinovat de accident, să adune toate documentele referitoare la caz și, ulterior, prin intermediul BNAA, să transmită dosarul către compania de asigurări străină. „La dosarul de documente se anexau și pozele autoturismului. De obicei, erau fotografiate alte mașini pe care se atașa numărul autoturismului așa-zis avariat”, spune Adrian Cocimar. Daunele indicate erau destul de impunătoare: de la 20 mii de euro până la 40 de mii de euro, dacă era vorba de o mașină de lux imposibil de reparat. Compania străină nu bănuia nimic, având încredere în partener. „Ulterior, banii plătiți pentru despăgubiri companiei de asigurări erau transferați pe conturi care aparțineau unor persoane fizice, cetățeni ai R. Moldova. Uneori ele nici nu se aflau în țară”, susține ofițerul CNA. Pe lângă managerul companiei de asigurări și reprezentantul BNAA, CNA a mai identificat un colaborator al Poliției rutiere care ar fi implicat în schema de spălare a banilor. Acum, el conlucrează cu organele de urmărire penală. Dacă va fi demonstrată vinovăția lor, cei reținuți riscă o pedeapsă de la cinci până la zece ani de închisoare. Potrivit CNA, s-a pornit deocamdată urmărirea penală pe un singur caz, iar pentru alte cazuri se adună informații.

Totul se bazează pe încredere

În R. Moldova există șase companii de asigurări care fac parte din sistemul internațional „Cartea Verde”. Potrivit experților din acest domeniu, asemenea cazuri lovesc, înainte de toate, în imaginea companiilor moldovenești. „E o situație foarte gravă, pentru că R. Moldova ar putea fi exclusă din sistemul „Cartea Verde” și atunci companiile vor rămâne fără realizarea polițelor, iar clienții noștri – fără acoperirea riscului peste hotare. Sistemul de asigurări „Cartea Verde” se bazează pe încredere; prin urmare e foarte greu ca o companie străină să depisteze pe teritoriul unui stat unele fraude”, a declarat Oleg Boian, reprezentantul unei prestigioase companii de asigurări din R. Moldova.

Fraude de un milion de euro în UE

În Europa, fenomenul fraudelor în asigurări este în scădere, de vreme ce companiile iau măsuri tot mai dure de verificare a dosarelor de despăgubire. În România, de exemplu, valoarea dosarelor respinse de la plata daunelor din motive de fraudă a depășit un milion de euro în 2012. Faptul că majoritatea companiilor mari de asigurări nu au filiale în R. Moldova, deci le este mai greu să verifice autenticitatea dosarelor, i-a determinat pe unii dintre practicanții acestui gen de escrocherie să treacă Prutul.