Stresul, depresia, frustrarea și furia fac oamenii nefericiţi și afectează negativ sănătatea şi longevitatea

Cercetătorii au constatat că stresul are un impact mai mare asupra tinerilor, relatează Mediafax.

Când hormonul de stres, cortizolui, continuă să crească în timp, se va mări şi riscul de a suferi un accident vascular cerebral, infarct sau boli de inimă, potrivit cercetării publicate în Circulation, revista Asociaţiei Americane de Sănătate.

Un alt studiu care evidenţiază legătura dintre minte şi sănătatea inimii unei persoane, a spus cardiologul Dr. Glenn Levine, profesor de medicină la Baylor College of Medicine din Houston care nu a fost implicat în studiu.

„Stresul, depresia, frustrarea, furia şi o perspectivă negativă asupra vieţii nu numai că fac oameni nefericiţi, ci afectează negativ sănătatea şi longevitatea”, a spus Levine, care a condus declaraţia ştiinţifică a AHA privind legătura dintre bunăstarea mentală şi bolile de inimă. La elaborarea declaraţiei AHA, „ne-am uitat la toate datele pe care le-am putut găsi şi am ajuns la concluzia că factorii psihologici negativi de sănătate, cum ar fi stresul, au fost în mod clar asociaţi cu mulţi factori de risc cardiovascular”, a spus Levine.

Un nivel mai ridicat de hormoni ai stresului este legat de hipertensiune şi de un risc crescut de atac de cord şi accident vascular cerebral la persoanele cu tensiune arterială normală, a relevat studiul, potrivit CNN.

Vestea bună, a spus Levine, este că, deoarece mintea, inima şi corpul sunt interconectate şi interdependente, o persoană îşi poate îmbunătăţi şi sănătatea cardiovasculară, încercând să obţină o perspectivă psihologică pozitivă.

„Puteţi decide să vă schimbaţi mentalitatea cu privire la acea situaţie stresantă sau să stabiliţi limite, doar prin faptul că sunteţi conştienţi că puteţi împiedica stresul să devină toxic”, a declarat dr. Cynthia Ackrill, un editor pentru revista Contentment, expert în managementul stresului, produs de Institutul American de Stres.

„Nu ar trebui să ne ignorăm capacitatea de a ne influenţa starea de bine”, a spus Ackrill, care nu a fost implicat în studiu. Stresul are un impact mai mare asupra tinerilor Noul studiu a urmărit 412 adulţi cu vârste cuprinse între 48 şi 87 de ani, cu tensiune arterială normală, măsurând nivelul hormonilor de stres în mai multe momente, între 2005 şi 2018. Nivelurile hormonale au fost apoi comparate cu orice evenimente cardiovasculare care ar fi putut să apară, precum hipertensiune arterială, dureri de inimă, atacuri de cord şi intervenţii chirurgicale de bypass. Studiul a testat trei hormoni – norepinefrină, epinefrină şi dopamină – care reglează sistemul nervos autonom şi controlează astfel de funcţii involuntare ale corpului precum ritmul cardiac, tensiunea arterială şi respiraţia. Inoue şi echipa sa au analizat, de asemenea, nivelurile de cortizol, un hormon steroid care este eliberat de organism ca reacţie la stres acut, cum ar fi pericolul. Odată ce pericolul a trecut, corpul reduce debitul de cortizol, dar dacă o persoană este stresată continuu, nivelurile de cortizol pot rămâne ridicate.

„Norepinefrina, epinefrina, dopamina şi cortizolul pot creşte odată cu stresul cauzat de evenimente din viaţă, muncă, relaţii, finanţe şi multe altele”, a spus Inoue.

Studiul a mai constatat că dublarea nivelurilor de cortizol a fost asociată cu un risc cu 90% mai mare de a avea un eveniment cardiovascular. De fiecare dată când nivelurile combinate ale tuturor celor patru hormoni de stres s-au dublat, riscul de a dezvolta tensiune arterială a crescut între 21% şi 31%. Efectul a fost mai pronunţat la persoanele cu vârsta sub 60 de ani, o constatare îngrijorătoare, potrivit cercetătorilor.

„În acest context, descoperirile noastre generează o ipoteză conform căreia hormonii de stres joacă un rol critic în patogeneza hipertensiunii în rândul populaţiei mai tinere”, au scris cercetătorii.

Studiul a avut limitări, inclusiv lipsa unui grup de control şi utilizarea unei singure probe, analiza urinei, pentru a testa hormonii de stres, au remarcat autorii.

„Este o modalitate oarecum obiectivă, după cum ne putem da seama cu instrumente imperfecte, de a clasifica persoanele care sunt susceptibile să fie mai stresate, de mai multe ori”, a spus Levine.

Sursa: cotidianul.md