Strigătul moldovenilor transformați în sclavi

Dacă bărbații cel mai des sunt exploatați prin muncă, atunci femeile sunt racolate ca să practice prostituția.

Potrivit datelor internaționale, anual, în lume, circa 600 – 820 mii de persoane sunt traficate peste graniţa de stat, aici nefiind incluse şi cele care sunt traficate în interiorul statelor, număr care poate atinge cifre de milioane. Circa 70% din numărul persoanelor traficate, sunt femei şi fete, care în mare majoritate sunt impuse să practice prostituţia.

Specialiștii susțin că în multe cazuri, victimelor traficului de fiinţe umane le sunt promise locuri de muncă avantajoase în străinătate. Ulterior, odată ajunşi acolo, ei descoperă că sunt „datori” traficanţilor şi prin urmare obligați să muncească gratuit sau pentru un salariu mizer. Femeile şi fetele sunt adesea recrutate ca să lucreze în sectorul serviciilor sau domeniul hotelier, dar sfârşesc prin a se prostitua, forţate de teama „datoriilor”, dependenţa de droguri sau de violenţă.

Salvați înainte de a ajunge sclavi în Rusia

Faptul că în prezent oamenii continuă să fie traficați îl confirmă și angajații Centrului Internațional „La strada” din R. Moldova, organizație care oferă suport persoanelor care s-au confruntat sau se confruntă cu situații de acest fel. Ca să confirme acest fapt ei prezintă și două cazuri recente.

În primul protagoniști sunt Oxana, Viorica, Tudor și alte 12 persoane, toate din raioanele Donduşeni și Râșcani. Acestea aveau vârstele cuprinse între 25-30 de ani și au plecat la lucru în Federaţia Rusă ca să câștige bani pentru a-și întreține familiile.

Cea care le-a propus oferta a fost o doamnă pe nume Tatiana din raionul Ungheni. Femeia le-a promis oamenilor că vor munci, timp de trei luni, într-o livadă din orașul Voronej și vor primi un salariu lunar a câte 400 de dolari.
Lucrurile au luat însă o altă întorsătură după ce oamenii au ajuns în Rusia. Aceștia au lucrat timp de trei zile la câteva persoane de origine armeană și n-au primit nici o rublă, iar după au fost transportaţi în satul Sovhoz din regiunea Kramskoi. După ce au ajuns acolo, Tatiana, cea care i-a recrutat, le-a luat paşapoartele şi telefoanele şi a dispărut. Potrivit angajaților Centrului „La strada”, ulterior moldovenii au fost impuşi să locuiască într-un cort, pe un deal, fără bani, fiind permanent supravegheaţi de câțiva armeni și ceceni. Acolo practic nu li se permitea să plece și trăiau în condiții inumane. Din fericire Tudor, unul dintre oamenii traficați, a reuşit să ascundă telefonul, pe furiș a sunat în R. Moldova și a solicitat ajutor de la rude. Într-un final, moldovenii au fost readuși acasă.

De o situație mai puțin norocoasă a avut parte și Ana, o tânără care a plecat la muncă în Asia și a ajuns victima traficanților de persoane.

S-a dus să danseze, dar a fost obligată să se prostitueze

Cel de-al doilea caz prezentat de angajații Centrului „La strada” o are în prim-plan pe Ana, o tânără de doar 23 de ani care a plecat în Dubai să fie dansatoare, fiind ghidată de o cunoscută. Mai târziu, însă, ea a ajuns „prada” traficanților de ființe umane și a fost obligată să presteze servicii sexuale alături de alte trei fete care se aflau într-o situație similară. Ajutată de un client, Ana a telefonat la Centrul „La strada” și a recunoscut că de câteva luni este impusă să practice prostituția. Același bărbat i-a oferit și calculatorul său cu ajutorul căruia Ana a intrat pe skype și le-a explicat celor din R. Moldova în ce zonă a orașului se află. Tânăra a povestit că i-au fost luate actele de identitate, iar acum este nevoită să presteze servicii sexuale contra voinței sale și nu are dreptul să iasă nicăieri.

Foto simbol

În urma acestei discuții, Ana a fost salvată de către poliția din Dubai și ulterior repatriată în R. Moldova. Ajunsă în țară, ea a fost condusă la Centrul de Asistență și Protecție a victimelor traficului de ființe umane, unde urma să-i fie acordată asistența psihologică și juridică necesară. Tânăra însă nu a dorit să rămână în acel centru și a plecat acasă. Potrivit informațiilor oferite de specialiștii Centrului „La strada”, după acest incident, ea ar fi încercat să se sinucidă, iar în prezent situația rămâne destul de complicată.

Conform psihologului Larisa Mămăligă era de așteptat ca tânăra să aibă o reacție de acest fel și să nu dorească să interacționeze cu persoanele care încearcă s-o ajute. „Probabil, fata are un sentiment de vină. Crede că doar ea este vinovată de tot ce i s-a întâmplat. În aceste momente membrii familiei trebuie să-i fie aproape, să încerce s-o înțeleagă și s-o asculte. Nimeni nu trebuie s-o învinuiască”, recomandă Mămăligă. Psihologul s-a arătat convinsă că Ana trebuie să discute neapărat cu un specialist bun.

Neinformarea îi face pe moldoveni vulnerabili

Și autoritățile își dau seama că acest fenomen trebuie combătut, de aceea în perioada 16-23 octombrie 2014, pentru al treilea an consecutiv, în R. Moldova s-a desfășurat Campania națională „Săptămâna de luptă împotriva traficului de ființe umane”. Aceasta a avut ca scop informarea populației la acest subiect. Atât la Chișinău, cât și în alte regiuni ale republicii au fost organizate expoziții de artă, dezbateri publice, ateliere tematice, iar la final și un flash mob reprezentativ. Activităţile au fost desfăşurate în contextul marcării, la data de 18 octombrie, a „Zilei europene de luptă împotriva traficului de fiinţe umane", care a fost desemnată pentru prima dată în anul 2007 de către Comisia Europeană.

Organizatorii campaniei s-au arătat convinși că astfel de evenimente sunt necesare pentru cetățenii R. Moldova deoarece mulți, în continuare, sunt expuși riscului de a ajunge pe mâna traficanților.

Să vedem ce spun statisticile și legislația

Potrivit ultimului Raport Global al Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane, publicat la 19 iunie 2013, „Moldova este în principal o ţară-sursă de bărbaţi, femei şi copii care sunt supuşi traficului în scop sexual şi muncii forţate. În ultima perioadă s-a înregistrat o creştere substanţială a numărului de bărbaţi moldoveni care au fost traficaţi în vederea exploatării prin muncă în Ucraina şi Rusia”. Conform datelor Organizației Internaționale pentru migrație, în anul 2012 în R. Moldova au fost identificate 205 victime ale traficului de ființe umane. Ultimele cifre arată că numărul acestora crește de la an la an.

Articolul 165 al Codului Penal al R. Moldova incriminează traficul de fiinţe umane, iar cei vinovaţi sunt pedepsiţi cu închisoare de la 5 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea persoanei juridice.

Cu scopul de a nu divulga identitatea victimelor prezentate în material, prenumele lor au fost modificate.

Dacă mai cunoașteți cazuri de trafic de persoane le puteţi raporta la Linia Fierbinte 0 800 77777 a Centrului Internaţional „La Strada”.