(STUDIU) Ce se va întâmpla dacă autoritățile din Transnistria vor implementa Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană?

Deși autoritățile din regiune au preconizat o creștere a Prodului Regional Brut (PRB) cu 2,4-4,3% pentru 2013, deja în prima jumătate a anului curent, acesta s-a diminuat cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut, în mare parte datorită scăderii volumului producției industriale, arată un studiu realizat de Centrul Analitic „Expert-Grup”.

Sectorul energetic, pilonul de bază al industriei regiunii, a înregistrat volume de producție mai mici cu 32,7% față de aceiași perioadă a anului trecut. Această scădere este cauzată inclusiv de sistarea producerii din acest an a Uzinei Metalurgice Moldovenești (UMM), cel mai mare contribuabil economic al regiunii. Astfel, volumul producției metalelor s-a micșorat, în perioada de referință, cu 69,8% față de anul trecut, pe când volumul energiei electrice produse, care este parte dominantă în sectorul industrial, a scăzut cu circa 33%, față de anul trecut .
În general, sectorul industrial este reprezentat de un număr mic de întreprinderi mari, cu investiții de capital reduse și scăderi continue ale producerii și exporturilor.

De altfel, în pofida creșterii, în primele nouă luni, de 28,8% față de anul trecut, sectorul agricol rămâne slab dezvoltat, înregistrând o degradare continuă pe parcursul ultimilor ani.

Pe fondul unei activități investiționale modeste, unei industrii supra-concentrate și economii extrem de vulnerabile, regiunea se confruntă cu un dublu deficit: bugetar și comercial.

Conform autorităților din regiune, cheltuielile bugetare pentru 2013 vor atinge circa 294 milioane dolari SUA, ceea ce reprezintă de două ori mai mult față de veniturile bugetare planificate. Prin urmare, deficitul bugetar urmează să crească în acest an față de 2012, când a constituit 108,2 milioane dolari SUA sau echivalentul a 10,3% din PRB. Situația deficitară este în mare parte camuflată de influxul ajutorului material rusesc, care în mod principal a fost utilizat pentru achitarea datoriilor și efectuarea plăților sociale.

Comerțul exterior al regiunii: Est sau Vest?

În 2012, deficitul comercial al regiunii pentru anul trecut a atins nivelul alarmant de 104.6% din PRB sau aproape 1,1 miliarde dolari SUA. Situația tinde să se agraveze și pe parcursul anului curent. Astfel, în primele nouă luni, exporturile au acoperit doar 34% din volumul importurilor.
Comerțul extern al companiilor din regiune rămâne divizat între UE și CSI. Astfel, pentru primele trei trimestre ale anului, circa 47% din exporturile regiunii au fost orientate către țările CSI și 53% spre țările UE. Aceste cifre nu includ livrările din regiune spre teritoriul din dreapta râului Nistru (circa 157,5 milioane USD) care, în mare parte, sunt reprezentate de energie electrică.

Pentru perioada de referință, se menține aceeași structură a exporturilor din anii precedenți. Principalele produse exportate sunt metalele și articolele din metale, produse energetice și produsele industriei ușoare, care pentru ianuarie-septembrie 2013 au constituit 84% din total exporturi. Mai mult de jumătate din importuri sunt originare din Rusia, fiind dominate de produsele energetice (care formează circa 46% din totalul importurilor). Este important de menționat că regiunea transnistreană continuă să beneficieze de un regim comercial facilitat de UE în cadrul regimului Preferințelor Comerciale Autonome oferite Republicii Moldova. Însă, în același timp, în mod unilateral aplică taxe ad-valorem pentru importurile din UE care ajung și până la 20%.

Ce se va întâmpla dacă autoritățile din regiune vor implementa AA?

Semnarea Acordului de Asociere cu UE va înlocui regimul comercial actual (Preferințele Comerciale Autonome) cu acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Creșterea competitivității produselor transnistrene și eliminarea barierelor tarifare în comerțul cu UE și Turcia vor permite companiilor din regiune să-și diversifice producerea și comerțul și să sporească exporturile către UE și alte țări, fără să piardă accesul la piața CSI. Beneficiile respective vor putea fi multiplicate și în urma reducerii barierelor netarifare care conform estimărilor pot depăși 15% .

Creșterea oportunităților de export va spori atractivitatea investițională a regiunii și va contribui la creșterea investițiilor, atât din partea Federației Ruse, cât și a Uniunii Europene.

În pofida temerilor legate de vulnerabilitatea sporită a sectorului agro-alimentar la liberalizarea comerțului, introducerea ZLSAC va influența pozitiv competitivitatea produselor agricole și dezvoltarea sectorului per ansamblu, atât în raioanele de est ale țării, cât și pe restul teritoriului. Prevederile comerciale noi în cadrul ZLSAC vor determina companiile din regiunea transnistreană să implementeze măsuri sanitare şi fitosanitare care vor permite ulterior diversificarea producerii și accesarea noilor piețe de desfacere. Conform estimărilor, semnarea Acordului de Asociere va genera o creștere anuală a exporturilor produselor agricole pe piața europeană cu 1,8% sau 3,6 milioane dolari SUA (echivalentul a 17% din exporturile produselor agricole în UE pentru 2012).

În același timp, semnarea Acordului de Asociere cu UE va implica nemijlocit o serie de costuri pentru economia Republicii Moldova și, inclusiv, a regiunii transnistrene, care necesită a fi luate în considerație și administrate în mod corespunzător de către autorități. Pentru raioanele de est ale țării, riscurile majore țin de eliminarea tarifelor vamale existente, care la moment constituie în medie circa 7,3%, față de 4,6% aplicate pe restul teritoriului Republicii Moldova. Prin urmare, liberalizarea politicii tarifare ar putea cauza reducerea veniturilor bugetare ale regiunii cu circa 6%-10% și ar putea expune companiile locale la un șoc competitiv major.

Ce se va întâmpla dacă autoritățile din regiune NU vor implementa AA?

Pierderile economice în cazul refuzului de implementare a prevederilor Acordului de Asociere cu UE sunt estimate la circa 5% din economia regiunii și o scădere a exporturilor totale cu peste 7%.

În același timp, efectele negative în cazul în care regiunea va respinge ZLSAC vor mări și mai mult dependența regiunii de Rusia (datoria externă a Transnistriei în prezent este de aproximativ 4 ori mai mare decât PRB ) și vor detașa politic ambele maluri ale Nistrului.

În concluzie, indiferent de interesele politice ale autorităților din regiune, Acordul de Asociere cu UE trebuie perceput drept o oportunitate economică inedită ce constă în creșterea și diversificarea exporturilor companiilor din regiune, sporirea investițiilor și consolidarea sustenabilității economiei transnistrene.

Sursa: Expert-Grup