Succesul constă în faptul că, datorită Poloniei, Europa nu îşi va mai uita Estul, celălalt plămân al său”. Astfel comentează, post-factum, cel mai important cotidian din Varşovia, „Gazeta Wyborcza”, vizavi de cea de-a doua ediţie a Summitului Parteneriatului Estic, „proiect drag Poloniei”, care a avut loc la Varşovia în perioada 29-30 septembrie. 

Reuşita Summit-ului, pusă sub semnul întrebării

Evoluţii pe calea reformelor, dar şi regresiunea democraţiei, oportunitatea liberalizării vizelor neclar conturată şi o influenţă a Rusiei încă vizibilă în formula UE – vecinii de la est. Acesta poate fi bilanţul celor doi ani scurşi de la lansarea Parteneriatului Estic (PE), proiect care s-a dorit o punte de legătură dintre UE şi cele şase foste republici sovietice – Ucraina, Moldova, Belarus, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. În susţinerea afirmaţiei de mai sus a fost şi declaraţia preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek. Oficialul s-a oprit în mod special la situaţia din Belarus, dar şi la cea din Ucraina unde, la momentul desfăşurării Summitului, fostul premier Iulia Timoşenko era încă pusă sub acuzaţia de abuz în serviciu…

„Nu ar trebui să fim foarte mândri de ceea ce am obţinut până acum, ci mai degrabă critici, căci am asistat şi la un regres în evoluţia democraţiei, a drepturilor omului şi statului de drept în unele din aceste ţări”, a declarat preşedintele Parlamentului European. Coincidenţă sau nu, publicaţia poloneză Polityka scria, cu o zi înainte de începerea Summitului: „Statele membre ale PE nu sunt într-o situaţie tocmai strălucită. În Belarus, după un scurt răgaz, Lukaşenko a reluat metodele dictatoriale faţă de opoziţie şi a întrerupt contactul cu Europa. În Azerbaidjan, Ilham Aliyev şi-a asigurat o preşedinţie pe viaţă, pe care a moştenit-o de la tatăl său. Armenia urmează calea putinismului. În Georgia, Saakaşvili a risipit câştigurile democratice ale Revoluţiei Trandafirilor. În Ucraina, Iulia Timoşenko e arestată şi la cheremul judecătorilor sub ordinele preşedintelui pro-rus. Moldova, deşi e cel mai bun elev din grup, „târăşte” încă în urma ei conflictul din Transnistria şi toate relele unei democraţii tinere”. Între timp, în ceea ce priveşte Belarus, reprezentanţii acestei ţări au refuzat să participe la summit, din cauza „discriminării fără precedent”, potrivit Ministerului belarus de Externe. Ulterior, Polonia a criticat refuzul ministrului belarus de a participa la summit, catalogând această decizie drept „încă un pas spre autoizolarea ţării”. Revenind la realizările summitului, pentru importantul cotidian suedez Svenska Dagbladet, acest for nu a reuşit să determine statele din estul Europei să adopte reforme în schimbul promisiunii de a intra în UE. Publicaţia de la Stockholm argumentează că Uniunea ar trebui „să ademenească direct” cetăţenii cu vize ieftine şi mai puţin complicate, ca şi cu sprijin pentru societatea civilă.

Gazeta Wyborcza: „UE nu are mintea la Est”

Presa internaţională, în special cea poloneză, a titrat că, în timp ce Polonia găzduieşte a doua ediţie a Summitului Parteneriatului Estic, iar „ţările partenere navighează undeva între dictatură şi democraţie”, UE, scufundată în criză, nu are capul la aşa ceva. Totuşi, potrivit publicaţiei Polityka, pentru a revigora proiectul Parteneriatului, UE ar trebui să trimită un adevărat mesaj populaţiilor din Est: eliminarea vizelor pentru cetăţenii din RM, Ucraina şi poate chiar Rusia, chiar dacă Moscova continuă să vadă ţările PE ca teritorii din sfera ei exclusivă de influenţă.
R. Moldova, „copilul preferat” al Parteneriatului Estic.

Chiar dacă R. Moldova şi Georgia au primit notele cele mai bune, ele nu au obţinut însă, la momentul dat, rezultate concrete. „Ştim că Georgia, Moldova şi Ucraina au avut aşteptări mai mari de la acest summit: au dorit o perspectivă clară de aderare la Uniune. Dar nu avem suficiente condiţii întrunite pentru a oferi o perspectivă clară. Aşteptăm ca toate condiţiile să fie îndeplinite, după care să mergem mai departe”, a declarat premierul polonez, Donald Tusk. Totuşi, R. Moldova va începe, spre sfârşitul acestui an, negocierile pentru semnarea Acordului de liber schimb cu UE.

În acest sens, Ghenadie Creţu, coordonatorul Programe Migraţie şi Dezvoltare la Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) din R. Moldova, unul dintre invitaţii conferinţei organizate, în zilele Summitului, de Centrul Polonez pentru Studii Estice şi Institutul Polonez pentru Relaţii Internaţionale, declarase anterior că rezultatele nu sunt impresionante, dar în egală măsură nici aşteptările R. Moldova nu au fost prea mari. „R. Moldova a greşit, acceptând să fie prezentă în acest grup de ţări, în locul celor din Balcanii de Vest, care se îndreaptă spre UE mult mai rapid, au un regim liberalizat de vize şi astfel au şanse reale de a deveni membre. Pentru noi există însă alte proceduri, planuri de acţiune care nu prevăd termene foarte clare pentru ridicarea vizelor”, a spus Creţu. „Chiar dacă Moldova înregistrează progrese în relaţia cu UE, asta nu înseamnă că se va întâmpla ceva, pentru că noi suntem la pachet, o situaţie cauzată de relaţia UE cu Rusia. În acest pachet, noi suntem legaţi de un grup de ţări cu ambiţii foarte diferite, de al căror progres depindem noi. Din acest motiv, am zis că totul ar fi trebuit discutat într-un dialog bilateral, Moldova – UE”, a spus reprezentantul Misiunii OIM la Chişinău.

În cadrul briefingului susţinut după revenirea de la Varşovia, premierul Vlad Filat a declarat că obiectivele propuse pentru această reuniune au fost atinse; în Declaraţia finală a Summitului, R. Moldova este menţionată în mai multe rânduri într-o lumină pozitivă; se salută progresele R. Moldova în procesul de negocieri privind Acordul de Asociere; fixarea unui termen concret pentru demararea negocierilor între UE şi RM privind crearea Zonei de liber schimb, care urmează să se producă până la finele anului curent; a fost punctat progresul înregistrat de ţara noastră şi în implementarea Planului de acţiuni pentru liberalizarea vizelor; e menţionat faptul că, până la finele anului curent, Moldova şi UE vor încheia negocierile pe marginea Acordului privind aderarea la spaţiul aeronautic comun şi importanţa aderării ţării noastre la Tratatul Comunităţii Energetice; e reflectat subiectul transnistrean. Cu toate acestea, reprezentanţii societăţii civile nu sunt la fel de optimişti.

„More for more” prinde contur

Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE), consideră că aşteptarea de a ne fi oferită o perspectivă clară de aderare la UE a fost una legitimă a multora din noi. „Dar, în acelaşi timp, cred că trebuie luat în calcul contextul regional şi cel intern pentru a analiza cât de realistă este această aşteptare şi dacă ea urma să fie îndeplinită la acest Summit”, a spus analistul în cadrul Clubului de Presă al APE, desfăşurat săptămâna trecută. El a sugerat, totuşi, că Summitul de la Varşovia a trasat direcţii strategice pentru Parteneriatul Estic în următorii doi ani şi aceste direcţii lasă deschisă dimensiunea integrării în UE a R. Moldova: „Trei priorităţi vor ghida activitatea Parteneriatului: asocierea politică a statelor membre ale PE cu UE, integrarea economică, care va presupune semnarea Acordului de Liber Schimb, Aprofundat şi Comprehensiv, care va însemna demararea procesului de armonizare legislativă şi instituţională dintre Moldova şi UE şi facilitarea mobilităţii persoanelor, adică liberalizarea regimului de vize cu UE”. Un moment important, în opinia directorului executiv al APE, e faptul că, pentru prima dată, declaraţia statelor membre ale UE la sfârşit de Summit nu face referire la liberalizarea regimului de vize într-un timp îndepărtat şi nedefinit, ci că acest proces va avea loc mai repede dacă reformele dictate de UE vor fi implementate cât mai curând – „more for more, precum ziceau oficialii europeni”.

În pofida tuturor carenţelor, Victor Chirilă crede că perspectiva de integrare în UE este mai accesibilă pentru R. Moldova, deoarece în Declaraţia finală a Summitului se pune accentul pe o diferenţiere între statele membre ale Parteneriatului Estic.
Dovadă este şi declaraţia olandezului Rob Rosenburg, director adjunct al Departamentului Relaţii Internaţionale al Comisiei Europene. Fiind întrebat de ziariştii polonezi când anume moldovenii vor putea călători fără vize în UE, a răspuns: „Depinde de ţară. Există o foaie de parcurs pentru fiecare din ele. S-au făcut însă progrese, în ultima perioadă, aşa că rămâne să fim optimişti…”.

Momentul adevărului 

„Transparency International” a realizat un clasament în care prezintă Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) pentru anul 2010, unde au fost selectate ţările membre UE, dar şi ţările Parteneriatului Estic (1 – cel mai puţin corupt, 178 – cel mai corupt)
Danemarca 1
Finlanda 4
Germania 15
Polonia 41
Georgia 68
Moldova 105
Armenia 123
Belarus 124
Azerbaidjan 134
Ucraina 134

Banca Mondială a realizat un clasament al ţărilor cu un mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor, fiind incluse, la fel, atât ţările UE, cât ale Parteneriatului Estic. Indicele care măsoară uşurinţa de a face afaceri este de la 1 la 183.

Regatul Unit al Marii Britanii 4
Georgia 12
Olanda 30
Armenia 48
Azerbaidjan 54
România 56
Belarus 68
Polonia 70
Moldova 90
Ucraina 145

Sursa: Warsaw Business Journal