Ne-au sosit mesaje de alarmă din Lavra Peşterilor (Pechersk) din Kiev şi din Lavra Pochaev, închinată Adormirii Maicii Domnului, precum şi din Sumy şi alte episcopii", a declarat şeful adjunct al Departamentului Patriarhiei pentru Relaţii Externe ale Bisericii, protopopul Nikolai Balashov, într-un interviu pentru radioul Vocea Rusiei.
"Raţionamentul din spatele confiscării acestor biserici cu forţă, ar fi acela de păzire în faţă călugărilor din Patriarhia Moscovei, pentru că aceştia să nu-şi ia toate sfintele moaşte şi valorile, în Rusia. Astfel de declaraţii sunt absolut nefondate, iar credincioşii rămân să slujească non-stop şi să-şi apere altarele lor.
Ucraina urmează deja acest scenariu, de la începutul anilor 1990. Trei Biserici Ortodoxe au apărut în acele zile, în urmă disidenţei religioase, susţinută atunci de liderii politici din fosta republica sovietică. Una dintre acestea, a rămas Biserica Ortodoxă Ucraineană, a Patriarhiei Moscovei, recunoscută de către Ortodoxia Ecumenică.
Şefii celorlalte două Biserici – al Patriarhiei Kievului şi al Bisericii Ortodoxe Ucrainene Autocefale – au făcut mult timp presiuni, pentru recunoaşterea lor canonică, inclusiv asupra Constantinopolului, dar nu au reuşit. Apoi, ei au decis să folosească forţă, pentru a reuşi o astfel de recunoaştere începând să sechestreze biserici, mănăstiri şi alte altare, de la credincioşii Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei. Ei au confiscat, în special, cea mai veche biserica din Kiev – Mănăstirea Sfântului Mihail. Deşi biserica canonică l-a anatemizat pe Filaret Denisenko şi l-a caterisit, acesta nu numai că nu a mai reuşit să-i oprească pe susţinătorii săi, ci, dimpotrivă, a mai pus şi paie pe foc. Desigur, pasiunile legate de dizidente, s-au calmat oarecum în Ucraina, de când Patriarhul Kirill a devenit Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, în urmă cu cinci ani (vezi ARHIVĂ Lăcaşuri Ortodoxe). Călătoria să, de zece zile, în Ucraina, în primii ani că patriarh rus (vezi ARHIVĂ Lăcaşuri Ortodoxe) şi, de asemenea, vizitele sale anuale la Kiev, legate de Ziua Botezului Rusiei (vezi ARHIVĂ Lăcaşuri Ortodoxe), au întărit poziţiile Ortodoxiei canonice ucrainene. Cei care se declara în favoarea dezacordului, au urat în mod clar tendinţa, aşa că au văzut implicarea activă în politică drept o şansă bună de destabilizare a vieţii spirituale în Ucraina.
Pentru a-şi recăpăta influenţă ei, Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei a făcut o serie de mutări. Din cauza bolii şefului Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Patriarhia Moscovei), Vladimir Sabodan, Sfântul Sinod a ales un locţiitor (vezi ARHIVĂ Lăcaşuri Ortodoxe), pe Mitropolitul Onufrie de Cernăuţi şi Bucovina, prin vot secret. Consiliul ierarhilor a stabilit, de asemenea, o Comisie pentru dialogul cu structurile divergente, deşi Biserica este sceptică în privită performanţei de succes a comisiei" – adaugă Mihail Balasov, pentru radioul Vocea Rusiei.
"Sinodul Bisericii Ucrainei a înfiinţat un grup de lucru, pentru derularea pregătirilor pentru dialogul cu oficialii Patriarhiei Kievului, din 2009. În 2009, eforturile grupului nu au reuşit să demonstreze vreun succes, deşi atunci există o presiune politică majoră asupra Ortodoxiei ucrainene".
Rugăciuni pentru stabilitate în viaţă spirituală a Ucrainei, sunt rostite în multe biserici din Rusia, în aceste zile. În ziua de 23 februarie, Patriarhul Kirill al Moscovei şi al Întregii Ruşii a îngenuncheat, pentru a se ruga în Biserica Sfântul Arhanghel Mihail, din cartierul Troparyovo, al Moscovei, pentru pace în Ucraina şi pentru întreagă suferinţă venită asupra poporului ucrainean.
Lonews.ro
