Totuși, cantitățile exportate în Uniunea Europeană sunt mici, spun producătorii, în comparație cu cât se trimite pe piața CSI, întrucât Europa are merele ei pe care le produce și exportă în cantități enorme. Potrivit agricultorilor aceasta se întâmplă și din cauza normelor de standardizare care sunt respectate de puțini producători autohtoni.

Producătorul de fructe din Bardar, raionul Ialoveni, Iurie Bivol, spune că la exportul strugurilor are succes, dar restul este zero. „Strugurii sunt puțini și sunt solicitați. Majoritatea produsului nostru îl exportăm în CSI – Federația Rusă, Ucraina, Belarus. Exportăm cam 35 la sută în UE și restul 65 la sută în CSI. Noi vrem să exportăm mai mult, dar nu avem posibilități. Avem nevoie de o infrastructură cu care trebuie să asigurăm competitivitatea pe piețele celea”, afirmă producătorul de struguri, prune, caise, cireșe și alte fructe.

Sunt necesare investiții majore în infrastructura postrecoltare

Pentru anul viitor, producătorii cer să se mărească cota de export la cel puțin 30 de mii de tone de struguri, pentru că acea cotă de 10 mii de tone a fost supraîndeplinită. De această părere este Iurie Fală, director executiv la Asociația Producătorilor și Exportatorilor „Moldova Fruct”. „Struguri s-au exportat foarte mulți, dar mere în proporție de 0,1% din cotă, adică 74 de tone din 40 de mii de tone. Ca să fim primiți cu mai multe mere în Europa, și nu numai, trebuie să ajustăm producția la standardele europene, dar subvențiile sunt insuficiente ca să reușim.

Pentru asta mai trebuie investiții majore în infrastructura de postrecoltare. Ne trebuie suport, vrem să ne ajute să schimbăm plantațiile multianuale, pentru că ele sunt vechi, moștenite de la colhoz și ele nu mai corespund sortimentului de fructe cerut pe piețele celea. Din totalitatea de fructe pe care le avem, 15-20 la sută din ele, exportăm în rețelele de magazine, iar restul sunt de o calitate inferioară pe care nu poți să o exporți, dar nici să o vinzi, că nu găsești cumpărător”, a declarat reprezentantul producătorilor și exportatorilor de fructe.

Pe piața CSI, Iurie Fală, spune că producătorii exportă 99 la sută din ce produc. „60 la sută din strugurii noștri se duc pe piața respectivă, dar și 60-70 la sută de prune. În Uniunea Europeană exportăm în jur de 11 mii de tone de struguri. Noi dacă ne ducem acolo cu mere, nu facem nicio concurență, pentru că ei produc milioane de tone de mere pe care le consumă și exportă în cantități foarte mari. Prin urmare, noi avem cinci destinații spre care ne orientăm. Suntem nevoiți să exportăm în continuare pe piața din CSI în UE, să continuăm cu fructe uscate, sucuri, nuci. Ne dorim să ajungem și în țările din Africa de Nord. Din partea Egiptului așteptăm un acord de liber schimb, pentru că ei acolo nu produc mere și noi am găsi o piață bună de desfacere. Însă, Egiptul pune o taxă vamală foarte mare. Anterior, președintele Timofti a semnat decretul pentru a demara negocierile de semnare a acordului de liber schimb. Ne propunem să exportăm și în Orientul Mijlociu, dar acolo se cer mere ceruite. Dar noi nu avem un echipament corespunzător de ceruire, iar acesta costă 60 de mii de euro, bani pe care nimeni nu-i are”, spune directorul executiv.

„Am vrea foarte mult ca ai noștri copii din școli și grădinițe să consume câte un măr în fiecare zi”

Producătorii nu au uitat și de piața de acasă. Directorul Asociației Producătorilor și Exportatorilor „Moldova Fruct” spune că și-ar dori ca să existe un program de încurajare a consumului de fructe. „În Republica Moldova se consumă 60 la sută din minimum necesar de fructe, recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Am vrea foarte mult ca ai noștri copii din școli și grădinițe să consume câte un măr în fiecare zi, mai ales în perioada rece a anului”.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare susține că fructele din Republica Moldova ajung în măsură egală pe piața Europei și a țărilor CSI. Marin Mortean, șeful Direcției dezvoltare rurală, statistică agricolă și marketing, adaugă, în acest sens, că exportul de fructe a crescut mult în comparație cu anii precedenți. „Ceea ce se spune că precum în CSI cota de export este mai mare în volum și cantitate, nu este adevărat. Este cam pe aceeași linie orizontală ca în Uniunea Europeană. În general, exportul de mere a crescut aproximativ cu 34 la sută în anul 2016, comparativ cu anul 2015”, a declarat oficialul pentru ziarul TIMPUL.

Funcționarul confirmă necesitățile și problemele producătorilor de fructe. „Cea mai mare problemă cu exporturile în UE este legată de standardizare. Foarte puține companii au aplicat standardele europene în producere. Începând cu anul 2017, noi vom subvenționa acele cheltuieli ce țin de acreditarea culturilor agricole la standardele europene. Subvențiile vor fi alocate în proporție de 50 la sută din costul cheltuielilor cap-coadă. Astfel, statul, va subvenționa jumătate din cheltuielile suportate, numai ca să stimulăm agenții economici să aplice aceste standarde”, promite specialistul de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

România – poarta de deschidere spre/pentru Uniunea Europeană

Stas Madan, șeful Departamentului studii de piață și cercetări în cadrul grupului Business Intelligent Services, a declarat pentru ziarul TIMPUL că România a asimilat cea mai mare parte de struguri de masă exportați, fiind o poartă de deschidere pentru UE. „În ultima perioadă unii exportatori au stabilit contacte și cu importatori din alte state UE cum ar fi Polonia. Prin urmare, pe acest produs putem conta pe o dinamică pozitivă în UE și în continuare.

Dar piața CSI, în special cea rusă, s-a dovedit a fi extrem de imprevizibilă în ultimii ani cu embargouri și alte restricții comerciale aplicate contrar rigorilor internaționale de comerț, iar producătorii noștri au început a învăța lecțiile trecute și își diversifică riscurile prin orientarea și spre alte piețe. Desigur, piața CSI, este și trebuie să rămână o prioritate pentru producătorii moldoveni. Însă, trebuie de ținut cont că și acolo se observă schimbări importante în canalele de comerț prin creșterea ponderii supermarketurilor, iar după cum este cunoscut, cele mai multe din fructele noastre în Rusia sunt comercializate în piețele angro a căror cotă este în scădere. Prin urmare, în anii următori cerințele față de produsele noastre vor fi de asemenea în creștere, de aceea, este bine ca producătorii noștri să investească în marketing și asigurarea calității (facilități de păstrare, sortare, ambalare) pentru a fi competitivi atât în UE, cât și pe piețele tradiționale din Est”, afirmă expertul economic.

Potrivit Ministerului Economiei, pentru anul 2016 s-au înregistrat exporturi semnificative la struguri de masă – 10 mii tone (100%) și la prune – 7 534 tone din 10 mii tone (75%), iar cota la exportul de mere a fost valorificată modest: 74 tone din 40 mii tone (0,1%).