Încă nu s-a ajuns la confruntări armate, însă tensiunile cresc de la o săptămână la alta. Noul teatru de ostilităţi este Marea Azov, zonă în care atât Rusia, cât şi Ucraina au interese în virtutea graniţelor comune. În perioada în care relaţiile ruso-ucrainene au fost bune, tema reglementării zonei Azov prin tratate cu prevederi clare era adesea ignorată. Observatorii politici din Ucraina admit astăzi că, în cazul rezolvării pe deplin a delimitării spaţiilor maritime ale celor două ţări cu mult timp înainte de anexarea Crimeii şi izbucnirea războiului din Donbas, Rusia nu ar fi avut atâtea pârghii la dispoziţie pentru sporirea prezenţei sale militare şi militarizarea Mării Azov. Proces care, de altfel, are loc de aproape un an, elemente ale Flotilei Mării Baltice fiind redislocate în potenţiala zonă de conflict din proximitatea Donbasului.
În Ucraina, acţiunile ruseşti din Marea Azov sunt percepute ca un pericol major atât separate, cât şi în contextul conflictului din Donbas. Entitatea autoproclamată „Republica Populară Doneţk”, considerată drept organizaţie teroristă în Ucraina, deja controlează aproximativ 30 de kilometri de litoral din Marea Azov la graniţa ruso-ucraineană, inclusiv oraşul Novoazovsk. În condiţiile suplimentării contingentului naval rus din Marea Azov, în cazul unei ofensive a separatiştilor pentru crearea unui „coridor” între Crimeea şi Donbas, acţiune despre care s-a vorbit din 2014, elementele flotei militare ruse din apropiere ar putea acorda suport forţelor armate ale aşa-zisei DNR. Acţiunile Rusiei urmăresc, de asemenea, ca Marea Azov să se transforme într-un „lac rusesc”, Ucrainei fiindu-i practic interzisă orice activitate independentă în regiune. Aceasta devine posibil mai ales după ce strâmtoarea Kerci a fost, practic, închisă pentru navele de tonaj mare ale Ucrainei prin construcţia podului rutier şi feroviar, care leagă peninsula Taman din Rusia de Crimeea ocupată. În acelaşi timp, unităţile de poliţie maritimă de frontieră ale FSB-ului controlează aproape fiecare navă ucraineană în Marea Azov şi au existat mai multe cazuri de reţineri ale navelor civile şi personalului ucrainean.
În urmă cu vreo câteva zile, la ultima şedinţă a Consiliului de Securitate al ONU, reprezentantul SUA a declarat că Federaţia Rusă îşi demonstrează dorinţa de a distruge stabilitatea regională din Marea Neagră. „Pe lângă estul Ucrainei şi ocupaţia de către Rusia a peninsulei
Crimeea, acţiunile ei agresive din Marea Azov, unde este urmărită şi blocată comunicarea dintre nave şi porturile ucrainene, demonstrează încălcarea crasă de către Moscova a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, a declarat ambasadorul SUA la ONU, Jonathan Cohen. În acelaşi timp, şi Parlamentul European a reacţionat săptămâna trecută, adoptând o rezoluţie în care subliniază că Rusia a abuzat de dreptul de a verifica nave ucrainene şi ale ţărilor Uniunii Europene în Marea Azov. De asemenea, parlamentarii europeni au decis să consolideze prezenţa instituţiilor Uniunii Europene la Mariupol, principalul port ucrainean la Marea Azov, şi să aplice noi sancţiuni Rusiei în cazul în care nu încetează cu blocada navală împotriva Ucrainei.
Oficialii ucraineni afirmă că pierderile înregistrate de porturile ucrainene din Marea Azov în urma acţiunilor Rusiei depăşesc deja 30 de milioane de dolari. Iar oficialii ruşi nu par dispuşi să se aşeze la masa tratativelor cu colegii lor ucraineni, afirmând că există o bază normativă pentru exploatarea comună a Mării Azov, un tratat ruso-ucrainean din 2003, care nu prevedea însă delimitarea frontierelor maritime între cele două ţări.
În aşteptarea unor noi evoluţii, ambele părţi îşi sporesc prezenţa militară în zonă. Situaţia încă nu a ajuns în iminenţa unei confruntări militare, însă se îndreaptă din rău în mai rău. Şi nu poate fi exclusă varianta că, prin intermediul unei provocări în Marea Azov, Rusia să iniţieze şi o ofensivă terestră, prin intermediul separatiştilor, făcând joncţiunea cu Crimeea şi înfiinţând, astfel, aşa-zisa Novorossia, o mai veche intenţie din 2014, controlată de separatiştii din Donbas.
