– Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, a declarat că Moscova şi Kievul ar trebui să ajute Republica Moldova şi Transnistria să negocieze direct. Ce pârghii are la îndemână Ucraina pentru a-şi atinge acest obiectiv, în afara celor “1.000 de km de graniţă comună cu Republica Moldova”, despre care vorbea ministrul Kojara?
– Ministrul de Externe ucrainean a spus mai exact că scopul nostru este să facem tot posibilul pentru ca părţile să discute fără intermediul “telefonului stricat”. Aşa cum se ştie, un dialog direct este mult mai util şi mai eficient. În acelaşi timp, Ucraina face tot ce e posibil pentru a se folosi de formatul 5+2 pentru un rezultat pozitiv. Ucraina are frontiere directe atât cu Republica Moldova, cât şi cu regiunea transnistreană şi face totul pentru a facilita acest dialog, dar şi pentru dialogul bilateral dintre Kiev şi Chişinău. În Ucraina trăiesc 200 de mii de cetăţeni ucraineni, care se declară etnici moldoveni, în acelaşi timp comunitatea ucraineană din R.M. este cea mai mare minoritate naţională şi a doua ca pondere după populaţia băştinaşă.
– Credeţi că Rusia ar trebui să-şi retragă trupele şi armamentul din Transnistria, aşa cum s-a angajat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999?
– Au trecut 14 ani de atunci şi această problemă nu s-a rezolvat, de aceea cred că ar fi foarte greu să fie soluţionată în răstimp de un an, cât la preşedinţia OSCE se află Ucraina. Totuşi se lucrează şi în această privinţă. Toate problemele legate de R.M. au fost abordate în recenta întâlnire care a avut loc între miniştrii de Externe de la Kiev şi Chişinău.
– Ucraina insistă pentru retragerea armamentului rus din Transnistria?
– După cum v-am spus, avem frontieră comună cu Transnistria şi Moldova, avem minorităţi de-o parte şi de alta a frontierei, de aceea interesul Kievului este ca în această zonă să fie linişte şi pace. Din păcate, situaţia reală nu coincide cu dorinţele noastre, iar din 1999 până acum a trecut prea mult timp.
– Vicepremierul rus Dimitri Rogozin consideră că “Transnistria trebuie să revină fără întârziere în componenţa Federaţiei Ruse, conform voinţei poporului, exprimată în cadrul referendumurilor care au avut loc în această regiune”. Cum vede Ucraina această perspectivă?
– Nu pot să comentez declaraţiile unui oficial străin din postura mea de ambasador. Menţionez totuşi că Ucraina recunoaşte suveranitatea Republicii Moldova, poate cu un statut special pentru Transnistria.
– Modelul unificării Germaniei a fost invocat uneori de oficialii români şi moldoveni pentru revenirea Basarabiei la România. Ce părere aveţi despre această posibilitate?
– Este un subiect prea sensibil pentru a fi discutat cu voce tare. În momentul de faţă, un astfel de scenariu pare destul de radical şi vă puteţi imagina şi dvs. care ar fi reacţiile celor care au interese în această zonă. Poziţia oficială a Ucrainei subliniază susţinerea suveranităţii Republicii Moldova.
– Cum priveşte Kievul amplasarea scutului american antirachetă?
– Ucraina este un stat neutru, neimplicat în nici un bloc militar existent, de aceea şi poziţia noastră este neutră. Acest lucru nu înseamnă că nu ne interesează. Ne dăm seama că există poziţii divergente pe această temă între Rusia şi SUA.
– Vă interesează, dar nu vă deranjează.
– Nu ne simţim ameninţaţi, cu atât mai mult cu cât în 1993, când am renunţat la armamentul nuclear, am primit garanţii din partea marilor puteri şi nu avem nici un motiv să credem că aceste garanţii n-ar mai fi valabile. Noi am renunţat la arsenalul nuclear uriaş pe care l-am moştenit de la URSS, în schimbul acestor garanţii.
– Cu toate că Ucraina se declară stat neutru, atât NATO, cât şi Rusia i-au propus să participe la amplasarea unor scuturi antirachetă.
– În momentul de faţă, Ucraina nu ar fi de acord cu amplasarea pe teritoriul ei a elementelor antirachetă: de ce am fi de acord acum, după ce am renunţat de bunăvoie la tot arsenalul nuclear.
– Totuşi, în 2008 Ucraina a candidat pentru aderarea la NATO.
– Dar ştim cum s-a terminat. În momentul de faţă, Ucraina, deşi are un statut de neutralitate colaborează foarte bine cu NATO, inclusiv prin trimiterea de contingente în locurile cele mai fierbinţi. Chiar anul acesta sunt planificate exerciţii comune Ucraina-NATO pe teritoriul ţării noastre, cu respectarea legislaţiei privitoare la neutralitatea ţării.
România liberă
Interviu integral îl puteți citi pe www.romanialibera.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
