Serialul investitorilor supărați, lansat de publicația „Adevărul”, nu a adus nimic nou. Cazurile grupurilor Lear Corporation și Draexlmaier a scos la lumină situația existentă în viața economică, încă de la lansarea istoriei de succes – Republica Moldova.
Și decizia de a pleca din Republica Moldova corespunde deciziilor luate de mulți oameni de afaceri din Moldova după contactele, în majoritatea cazurilor „neprotejate” și, deseori, cu „perversiuni”. Doar că moldovenii pleacă fie în offshore, fie în umbră.
De ce? Sloganul tradițional „Achită impozitele și dormi liniștit!” în Moldova sună „Plătește impozitele și dormi pe veci liniștit!”. E un fals că oamenii de afaceri nu doresc să plătească impozitele. Toți oamenii cu care am vorbit au spus că sunt de acord să plătească 10%-15% din rulaj și să uite de Fisc.
În plus, oamenii de afaceri nu se simt protejați în fața organelor de control. Fraza din filmul „Briliantovaia ruka” – „Obligați-i pe toți locatarii să cumpere bilete de loterie, iar dacă nu vor, deconectați-le gazul”, reprezintă perfect situația din sistemul fiscal și, desigur, vamal al R. Moldova.
Dacă toată contabilitatea e în regulă – vă blocăm producția pe un termen nedeterminat, după care, dacă tot e în regulă, obligatoriu vă deblocăm depozitele cu scuzele de rigoare. În condițiile în care pierderile unei zile sunt de câteva mii de euro, e mai simplu de plătit la labă 10-20 de mii de euro, decât să cauți dreptate în justiție.
Anunțurile făcute de ambele, primele companii, e un semnal pentru toată comunitatea investitorilor din Moldova și de peste hotare, nemaivorbind de lovitura adusă economiei și imaginii R. Moldova. Investitorii nu se simt protejați și, fără prea mare gălăgie, decid mai degrabă să plece, decât să-și caute dreptatea.
Vicepremierul Valeriu Lazăr consideră că incidentul dintre grupul german Draexlmaier şi Serviciul Fiscal poate fi aplanat pe două căi: ori Fiscul anulează actul de control, ori compania va ataca în judecată, iar banii câştigaţi vor fi plătiţi din buzunarul cetăţenilor. Pe de altă parte, R. Moldova, reieșind din dimensiuni și numărul investitorilor de milioane, își poate permite o atitudine mai grijulie față de cei care aduc bani, iar problemele acestora să depășească anticamerele înalților demnitari până la declanșarea crizei, și nu în momentul în care e cel mai spectaculoasă intrarea pe ruine călare pe un cal alb, sub privirile obiectivelor presei.
Notă:
1. Cel mai mare producător din lume de huse pentru banchete de automobile a renunțat la ideea de a lansa o nouă fabrică în Moldova. Motivul – neînțelegerile cu Fiscul și Vama. Investițiile în Chișinău și Strășeni erau evaluate la 10 mln. USD, totodată fiind create și 2000 de locuri de muncă. Compania este indignată de faptul că a fost obligată să declare în vamă deşeurile de la fabrica din Ungheni şi să achite taxe, pentru că acestea erau calificate ca import în ţară, atunci când erau duse la gunoiştea din Ungheni. Astfel, rebutul ajungea „marfă de calitate”, pe care vameşii o estimau la valoarea de piaţă. Lear Corporation a fost sancţionată de autorităţile vamale şi pentru că în cutiile cu materie primă importate în loc de 1000 de bucăţi se depistau câteva unităţi lipsă sau în plus. Acest fapt era interpretat ca eschivare de la declararea mărfurilor sau chiar contrabandă. În prezent, în Moldova există şapte zone economice libere în care activează 151 de companii cu circa 6200 de angajaţi. Până la 1 octombrie, ZEL-urile au atras investiţii străine de 155 de milioane de dolari. În primele nouă luni ale acestui an, rezidenţii zonelor au majorat cu 10,3% vânzările producţiei industriale, în timp ce industria ţării a înregistrat un regres de 1,8%. Companiile din ZEL asigură în prezent 8,9% din producţia industrială şi 8,5% din exporturile R. Moldova. Pentru anul viitor sunt planificate opt proiecte investiţionale de 120 milioane de dolari.
2. Compania germană Draexlmaier a anunţat că renunţă la un proiect de 15 milioane de euro la Bălţi, din cauza hărţuielilor la care este supus de către Fisc. Din decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, din 17 septembrie, rezultă că, de când activează în R. Moldova, Draexlmaier a comis mai multe încălcări destul de grave ale legislaţiei, pentru care ar urma să achite la buget plăţi şi amenzi de circa 25 de milioane de lei. Draexlmaier a deschis până în anul 2011 două fabrici în Zona Economică Liberă Bălţi (ZEL Bălţi), la care lucrează în prezent 2600 de angajaţi, şi urma ca în acest an să mai inaugureze încă una, cea mai mare, unde trebuiau să fie angajate circa 2000 de persoane.
