Valeriu Munteanu: Scurte explicaţii de drept constituţional pentru Vladimir Vasilievici Filat şi (ne)juriştii săi

Într-un mod consacrat, Vladimir Filat prezintă şi această iniţiativă drept o emanaţie a sa, fără să se jeneze de faptul, că noi, liberalii, am fost cei care am insistat în permanenţă pe imperativul modificărilor teritoriale, în timp ce Măria Sa se opunea din răsputeri şi nici nu spune că obligaţia de a reforma structura administrativă a Republicii Moldova este impusă de către partenerii noştri externi, care „recomandă” Guvernului ca în primele 100 de zile de activitate, mai exact până la sfârşitul lunii mai, reforma teritorial-administrativă să fie pregătită, consultată şi adoptată de Parlament!

Cu toate acestea, liderul liberal-democraţilor încearcă să acrediteze ideea că pentru realizarea acestei reforme guvernarea va avea nevoie de foarte mult timp, aşa că „posibil să fie nevoie „obiectivă” (!) de amânarea alegerilor locale”, până, după termenul legal din septembrie 2015, eventual pentru 2016, 2017, 2018, sau când le-o ieşi lor la socoteală…

Ori, dacă la mintea liberal-democraților, mandatul aleșilor locali poate fi prelungit cu un an, înseamnă că poate fi prelungit și cu 5 ani, și cu 10, și cu 20, sau poate fi dat pe viață, sau chiar transmis prin succesiune, iar dacă primarul sau consilierul nu are moștenitori legali, mandatul va fi transmis prin succesiune testamentară, cel mai bine, unui cumătru, sau unui coleg de armată…

Fals! Chiar dacă cadrul legal nu stabileşte un termen exact pentru data organizării alegerilor locale, acesta consfinţeşte pentru aleşii locali (primari şi consilieri) un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit doar în caz de război sau catastrofă. Deocamdată, Slavă Domnului!, nu ne aflăm în prezenţa unor astfel de situaţii, deşi, este adevărat, unii ar putea califica guvernarea actuală drept o catastrofă, iar ceea ce se întâmplă în interiorul PLDM un adevărat război.

Mai mult decât atât, atunci când s-a încercat extinderea cazurilor de prelungire a mandatului aleşilor locali, Curtea Constituţională a stabilit că restrângerea dreptului la vot a cetăţenilor (care îşi aleg reprezentanţii locali) poate avea loc numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori avarii.

Deci, Curtea Constituțională a statuat, iar aceasta este lege chiar și pentru Vladimir Filat: „mandatul aleșilor locali poate fi prelungit doar în caz de război sau catastrofă”.

O altă enormitate lansată de Vladimir Vasilievici şi tirajată abundent este afirmaţia precum că, vezi Doamne!, „Noi nu putem renunţa la „raioane” şi reveni la „judeţe” deoarece avem normă constituţională care stabileşte clar denumirea”.

Mai avem o veste tristă pentru Vladimir Filat: Denumirea de judeţ este constituţională!

Probabil argumentul său frivol, vizând denumirea, a fost sugerat de actualii camarazi de guvernare, comuniştii, care au încercat anterior să demonstreze (fără succes) în faţa Curţii Constituţionale că denumirea de judeţ contravine Legii Supreme.

Repulsia preşedintelui PLDM pentru Curtea Constituţională este binecunoscută, fiind alimentată, inclusiv, de numărul mare de sesizări rezultative ale deputaţilor liberali, însă hotărârea la care ne referim a fost dată încă în 1999, la sesizarea unor deputaţi comuniști precum V. Voronin, M. Postoico, Iu. Stoicov, V. Stati.

Atunci, în 1999, Înalta Curte a decis că folosirea noţiunii de judeţ, nu aduce atingere principiilor autonomiei locale şi descentralizării, prevăzute de Constituţie, şi principiilor constituţionale de organizare a teritoriului, delimitarea nivelului autorităţilor locale şi a competenţelor acestora fiind o atribuţie suverană a Parlamentului.

După cum vedem, nu există impedimente legale, iar justiţia constituţională s-a expus pozitiv pentru folosirea denumirii de judeţ care, aşa cum am mai scris, era folosită încă de Dimitrie Cantemir în a sa „Descriptio Moldaviae” (judeţele Orhei, Lăpuşna, Soroca, Iaşi ş.a.m.d.).

Sper că distanţarea ostentativă a liberal-democraților faţă de termenul „judeţ” nu face parte dintr-o nouă etapă de negare a tot ce-i românesc, impusă de noii-vechi parteneri din umbră, pentru care se va face o nouă „cedare strategică”…

Apropo, domnule Filat, nici noţiunea de comună nu se regăseşte în Constituţie, acolo menţionându-se doar satele. Să fie oare, pe acest motiv, neconstituţionale şi comunele?…

Citirea atentă și cu băgare de seamă a celor două Hotărâri ale Curții Constituționale, care sunt definitive, irevocabile și obligatorii, demonstrează cu prisosință două lucruri, pe care din păcate Vladimir Vasilievici încearcă să le nege cu nonșalanță:

Noțiunea de „județ” este absolut constituțională;

Prelungirea și/sau scurtarea mandatelor aleșilor locali nu poate avea loc, decât în caz de război sau catastrofă.
Sunt departe de gândul că Vladimir Vasilievici reușește să citească articolele mele de pe blog, pentru că este mult prea ocupat cu proasta guvernare a Republicii Moldova.

Și pentru că nu (mai) are (dar a avut) în jurul său juriști în măsură să-i explice jurisprudența constituțională, am decis să-i expediez prin poștă, lui Vladimir Vasilievici, cele două hotărâri ale Curții Constituționale după studierea cărora, sper, va abandona retorica anticonstituțională, care îl pune într-o lumină extrem de proastă, în fața studenților anului I a Facultăţii de Drept.

Post-motto: „Chiar şi atunci când e susţinută de mulţi oameni, o prostie tot prostie rămâne.” Anatole France

sursa: munteanu.md