Pentru prima dată de la Declaraţia de la Praga, din 2008, privind condamnarea europeană a comunismului, un europarlamentar (letona Sandra Kalniete) a prezentat un proiect de rezoluţie cu paşi concreţi pe care Uniunea Europeană ar trebui să-i facă în această direcţie. De ce nu va fi uşor de pus în practică acest plan au arătat mai mulţi experţi, printre care şi românii Marius Oprea (fost director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România), Raluca Grosescu (director de cercetare la IICCR), Doru Mărieş (preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie 1989") sau generalul Dan Voinea (fost procuror militar, autor al dosarelor Revoluţiei).
Europarlamentarul Laszlo Tokes, unul dintre cei patru organizatori ai dezbaterii, a spus că Europa trebuie să renunţe la „standardele duble" pe care le foloseşte atunci când judecă regimurile totalitare: „În timp ce imperialismul, nazismul şi fascismul au fost demult tratate cum se cuvine, încă suntem datori cu o judecată istorică hotărâtă asupra comunismului totalitar. Crimele de război, genocidul şi crima în masă – indiferent de ce tip de dictatură totalitară le-a comis – vor rămâne crime împotriva umanităţii, de aceea trebuie să luăm atitudine împotriva lor". În mod nu tocmai surprinzător, Laszlo Tokes a fost singurul demnitar care a reprezentat România la această dezbatere.
Planul Kalniete pentru condamnarea crimelor comunismului
Europarlamentara letonă Sandra Kalniete, fost ministru de Externe al Letoniei şi co-organizatoare a audierii publice, a prezentat un proiect de rezoluţie prin care Europa ar trebui să condamne concret crimele regimurilor totalitare. Cele mai puternice două puncte ale rezoluţiei se referă la „condamnarea crimelor regimurilor totalitare atât politic, cât şi legal" şi la „condamnarea autorilor acestor crime şi aducerea lor în faţa justiţiei". Kalniete, ea însăşi o victimă a comunismului rusesc (s-a născut în Siberia, acolo unde părinţii ei fuseseră deportaţi de Stalin şi unde mai multe rude i-au fost ucise), a mai spus că în timp ce ţările vest-europene au suportat atrocităţile nazismului, ţările central şi est-europene au avut parte şi de nazism, şi de comunism: „În aceste ţări, totalitarismul a durat mult mai mult decât nazismul".
Aceasta ar putea fi principala cauză a aparentei lipse de preocupare din partea ţărilor vest-europene, în ce priveşte condamnarea crimelor comunismului totalitar din Estul Europei: vesticii şi-au rezolvat, mai mult sau mai puţin, trecutul nazist şi s-au oprit aici, uitând că în Est atrocităţile au continuat, doar că au avut alţi autori. Totuşi, există şi alte piedici, au arătat experţii la Bruxelles: Europa nu poate cădea de acord nici măcar asupra termenilor care trebuie folosiţi în acest demers. Condamnarea „stalinismului" ar fi un termen prea restrâns, limitând crimele comunismului până la moartea lui Stalin, spun unii. Alţii spun că nici termenul comunism nu este corect, pentru că ar fi o pălărie prea largă. Grecul Aristotelis Gavriliadis, ofiţer de politici al Departamentului de Justiţie din cadrul Comisiei Europene, a pus „punctul pe i" în acest sens: „Ar fi imposibil să condamnăm comunismul, pentru că în multe ţări europene există şi sunt alese la putere partide comuniste şi chiar staliniste. În Grecia, partidul comunist a fost votat de 12% din cetăţeni. Asta e democraţia!". Grupul popularilor europeni, reprezentat printre alţii şi de Laszlo Tokes, pare să fi găsit termenul cel mai apropiat de un compromis onorabil pentru toată lumea: condamnarea comunismului totalitar. Astfel, actualii comunişti francezi sau cei din Cipru pot sta liniştiţi că ideologia nu le este condamnată la nivel european.
Marius Oprea: „În România, comunismul nu a dispărut, doar s-a privatizat"
La nivel naţional, în ţările foste comuniste, piedicile în condamnarea crimelor totalitare nu se opresc însă doar la terminologie. Istoricul Marius Oprea, fost director al IICCR, a explicat la Bruxelles că în România „nici un oficial al Securităţii şi nici un activist de partid nu au fost aduşi în faţa justiţiei pentru aceste crime".
„Cei care au fost implicaţi în execuţia acestor crime au acum pensii uriaşe. Îi plătim pe aceşti ucigaşi. Nu avem cum să tăiem legătura dintre comunism şi actualul sistem, pentru că e vorba de o continuitate. Urmaşii celor responsabili sunt acum în sistem", a explicat Oprea de ce sistemul politic şi judiciar din România se opun din răsputeri condamnării celor responsabili de crime în perioada comunistă. „În România, comunismul nu a dispărut, doar s-a privatizat. Tot de către ei. Vrem să avem pentru crimele comunismului acelaşi tratament juridic ca pentru Holocaust", a mai spus Marius Oprea.
Sursa: RomaniaLibera
