Viața neștiută a mâncăului Honoré de Balzac

if(screen.width>768){
googletag.cmd.push(function() { googletag.display(‘div-gpt-ad-1510326725602-0’); });
}
else{
googletag.cmd.push(function() { googletag.display(‘div-gpt-ad-1510326725602-2’); });
}

if(screen.width>768){
googletag.cmd.push(function() { googletag.display(‘div-gpt-ad-1484053974616-11’); });
}
else{
googletag.cmd.push(function() { googletag.display(‘div-gpt-ad-1510326725602-4’); });
}

„Pe parcursul a douăzeci de ani, Balzac a pus pe hârtie nouăzeci și șapte de opere, însumând mai bine de 11.000 de pagini. Unele erau pline de picanterii, până la granița cu pornografia. Altele erau pur și simplu ciudate. Să luăm drept exemplu romanul Seraphita, care are ca principal personaj un înger hermafrodit care îndrumă un cuplu tânăr spre misticism în timp ce înaintează prin fiordurile Norvegiei. Viața personală a lui Balzac a fost mai puțin ciudată, deși la fel de frivolă. A avut relații cu sute de femei, ceea ce poate fi considerată o mare reușită, dată fiind înfățișarea lui jalnică și lipsa igienei. Și cheltuia totul până la ultimul ban. Convins că ar trebui să trăiască pe picior mare, Balzac nu a făcut niciodată rabat de la această iluzie pentru a se limita la veniturile lui modeste. Prin urmare, avea veșnic datorii”, consemnează Robert Schnakenberg.

Obârșie nobilă inventată
O altă dezvăluire incitantă: „Născut Honoré Balssa, și-a schimbat numele și a adăugat par ticula aristrocratică de pentru a-i convinge pe cei din jur că era de viță nobilă”, devoalează Robert Schnakenberg.

Honoré de Balzac – repere

20 mai 1799 – 18 august 1850 Zodie – Taur Opera: „Comedia umană” (creație literară care înglobează 95 de lucrări finalizate – romane, nuvele etc – și 48 de lucrări neterminate). Titluri reprezentative: Pielea de șagri (1831), „Verișoara Bette” (1846), Moș Goriot (1834-1835) Contemporani și rivali: Gustave Flaubert, Victor Hugo Stil literar: Panoramic, nimicitor de satiric Vorbe de duh: „Dacă ne-am spune în față tot ce ne spunem pe ascuns unii despre alții, societatea n-ar mai fi posibilă”.

Cafeaua i-a fost fatală

if(screen.width>768){
googletag.cmd.push(function() { googletag.display(‘div-gpt-ad-1510326725602-0’); });
}
else{
googletag.cmd.push(function() { googletag.display(‘div-gpt-ad-1510326725602-2’); });
}

if(screen.width>768){
googletag.cmd.push(function() { googletag.display(‘div-gpt-ad-1510326725602-1’); });
}
else{

}

Celebru pentru apetitul pantagruelic

În cartea sa, „Viața secretă a marilor scriitori”, Robert Schnakenberg îi face un portret neretușat cunoscutului scriitor francez: „Fără îndoială, Balzac s-a numărat printre cei mai grași mari romancieri ai lumii. O movilă de grăsime de 1,60 metri, cocoțată pe două picioare fusiforme, scriitorul a devenit celebru și pentru apetitul pantagruelic, ținutele excentrice și atitudinea grosolană. Se zice că odată, într-un restaurant din Paris, ar fi devorat douăsprezece cotlete de oaie, o rață cu napi, un calcan, două potârnichi și peste o sută de scoici”. Ospățul de poveste nu se sfârșise însă. „A mai ras douăsprezece pere plus o sumedenie de dulciuri și lichioruri”, notează Schnakenberg, care continuă efervescent: „La masă, manierele lui erau revoltătoare. Mânca direct de pe vârful cuțitului și împroșca prin toată camera bucăți de mâncare în timp ce mesteca. Ne mai mirăm că mulți îl considerau un țărănoi grosolan și dezagreabil?”.

A fumat hașiș cu Baudelaire

„Împreună cu poetul Charles Baudelaire, Balzac a fumat hașiș sub supravegherea unui psihiatru. Scena s-a petrecut într-o casă magnifică din secolul al XVII-lea, cu vedere spre Sena. Dar rezultatul nu a fost pe măsura serenei atmosfere. Balzac nu a fost copleșit de efectele drogului. Din contră, a plecat dezamăgit că hașișul nu l-a făcut să-și piardă mințile, așa cum își închipuise”, mai notează Schnakenberg.