În ultimul deceniu, situaţia SA „Termocom” – monopolistul care livrează agentul termic către consumatorii mun. Chişinău prin sistemele centralizate – a devenit catastrofală, populaţia fiind în imposibilitatea de a achita serviciile prestate de acesta. Respectiv, SA „Termocom” i-a fost intentat proces de insolvabilitate, iar Curtea de Apel Economică a desemnat administratorul insolvabilităţii şi a fost aplicată procedura planului. 

Durata procedurii planului se stabileşte în baza hotărârii Adunării creditorilor şi nu poate depăşi trei ani. În cazul în care debitorul este de importanţă vitală pentru economia naţională, prin hotărâre de Guvern, durata procedurii planului poate fi stabilită pe un termen de până la cinci ani. Această ultimă modificare a Legii insolvabilităţii a fost una expres pentru ameliorarea situaţiei create în jurul „Termocom”. Întrucât creditorii – CET-1, CET-2 şi „Moldova-GAZ” – şi administratorul insolvabilităţii au gestionat foarte prost întreprinderea, pentru perioada 2001-2010 „Termocom” a acumulat datorii enorme, care urmează a fi clarificate între Guvern şi Primărie – cine e obligat să achite aceste datorii? Înţelegem starea de lucruri în care se află sistemul termoenergetic din RM şi faptul că au fost introduse noi reglementări în renumita Hotărâre a Guvernului nr. 191 din 19.02.2002, inclusiv interdicţia de a se debranşa de la sistemul centralizat de încălzire. Debranşările scad capacitatea CET-urilor de a produce energia electrică necesară, iar o debranşare a peste 35% din consumatori de la sistemul centralizat de încălzire poate conduce la falimentarea CET-urilor. Într-o astfel de situaţie a ajuns CET-Nord din Bălţi. Astfel, pe viitor, deconectarea de la sistemul centralizat de încălzire va deveni aproape imposibilă.

Dar cum rămâne cu dreptul consumatorului la opţiune? E adevărat că securitatea energetică depinde de funcţionarea CET-urilor. Dar, dacă am fi de acord cu stoparea debranşărilor în masă de la sistemul centralizat de încălzire, atunci rămâne nejustificată creşterea tarifului pentru încălzire de la 5% la 20% pentru persoanele care şi-au instalat sistem de încălzire autonom. „Termocom” şi CET-urile încearcă să-şi redreseze situaţia din contul consumatorilor care şi-au instalat încălzire autonomă – dar noi nu putem şi nici nu dorim să acceptăm această povară. Dimpotrivă, credem că facem o favoare prin faptul că n-am solicitat de la furnizor achitarea unei plăţi pentru „tranzitul de energie termică prin ţevile care trec prin locuinţa noastră” (ex. tranzitul gazului). De aceea, credem că Guvernul trebuie să se comporte ca atare, căci nu doar consumatorii au obligaţii, ci şi furnizorul… Guvernul, prin acte normative, garantează profituri „Termocom”-ului şi CET-urilor, iar nouă, consumatorilor de bună-credinţă, cine ne apără drepturile?

Guvernul dă lovitura împotriva clasei de mijloc

De regulă, „Termocom” începe livrarea agentului termic nu mai devreme de 15 octombrie şi numai atunci când, timp de trei zile consecutiv, temperatura medie a aerului nu e mai mare de +8 grade C. Dar mulţi cetăţeni care şi-au instalat încălzire autonomă pun în funcţiune sistemele mai devreme… Totodată, sezonul de încălzire centralizată se încheie în jur de 15 martie, iar cei care au încălzire autonomă închid robinetul mult mai târziu… Astfel, consumatorii care şi-au instalat încălzire autonomă sunt solidari şi foarte mărinimoşi cu vecinii de la bloc, care nu au avut fericita ocazie de a-şi instala încălzire autonomă, menţinându-le şi acestora un confort de trai prin încălzirea podelelor, a pereţilor şi a tavanului în perioadele când sistemul centralizat nu mai funcţionează.

Urmare a aprobării Hotărârii Guvernului nr. 707 din 20.09.2011 Cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcţionării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, Guvernul RM şi-a dat arama pe faţă, devenind, după alegeri, complicele „Termocom” şi al CET-urilor. Făcând jocul „Termocom”-ului, Guvernul de la Chişinău obligă o bună parte a locuitorilor să achite un serviciu ce nu-i e prestat. Astfel, Guvernul a găsit calea cea mai uşoară de soluţionare a problemelor financiare ale „Termocom”, punând povara pe umerii proprietarilor apartamentelor cu încălzire autonomă.

Aşadar, e mai mult decât evident că Guvernul dă lovitura împotriva clasei de mijloc (dacă ea mai există în RM) şi doreşte să o distrugă, aducând-o până într-acolo încât ea să fie nevoită să „cerşească” pe la autorităţile publice centrale şi locale subvenţii. Şi aceasta în pofida faptului că, dacă între furnizor şi consumator nu există relaţii contractuale, atunci nu există nici obligaţii. Un consumator nu poate fi obligat să achite serviciile de care nu beneficiază. În Chişinău sunt peste 20 de mii de apartamente debranşate de la sistemul centralizat de termoficare. În municipiul Bălţi, din 33 de mii de apartamente, debranşate sunt a treia parte. De ce autorităţile nu au instituit de la bun început reguli simple şi clare pentru cei dornici de a face uz de dreptul la opţiune – să rămână conectaţi la sistemul de încălzire centralizată ori să dea preferinţă sistemului autonom de încălzire?

În contradicţie cu prevederile Legii privind protecţia consumatorilor

Unele prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 707 din 20.09.2011, respectiv ale Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19.02.2002 sunt ilegale, pentru că lezează drepturile consumatorilor care au optat pentru sisteme individuale de încălzire cu gaze naturale. Acum aceştia sunt obligaţi să achite, suplimentar la factura de bază, încă 20% din tariful la energia termică livrată centralizat. Considerăm că această acţiune vine în contradicţie cu prevederile: Legii privind protecţia consumatorilor, Legii condominiului în fondul locativ, Legii privatizării fondului de locuinţe şi ale art.1 alin.(3), art. 16, art. 46, art. 47 şi art. 54 din Constituţia RM. Astfel, aceste hotărâri nu au suport nici juridic, nici economic. Iar studiul efectuat de către Compania Gradient-Co şi pe care Ministerul Economiei l-a prezentat Guvernului RM în argumentarea economico-financiară a acestor hotărâri nu conţine date veridice, de aceea, îl considerăm „curată spălare de bani şi mai mult nimic”.

Dacă aceasta se numeşte reformă, atunci halal de aşa reforme! Considerăm oportună şi necesară revenirea la status quo, iar în acest sens solicităm Guvernului să fie unul responsabil şi să-şi recunoască gafa, abrogând prevederile pct. 8, pct. 8¹, pct. 8², pct. 8³ din anexa nr. 7 a Regulamentului sus-numit. Considerăm că, prin această Hotărâre, Guvernul a violat dreptul la proprietatea privată, unde restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, dar restrângerea exerciţiului unor drepturi trebuie să fie una legală, expres stabilită prin lege organică, nu prin Hotărâre de Guvern.

În situaţia concretă – când se percepe o plată pentru un serviciu nelivrat -, trebuie să constatăm că are loc îmbogăţirea fără justă cauză a „Termocom”. Totodată, guvernul loveşte în abia înfiripata clasă de mijloc şi doreşte pauperizarea şi distrugerea acesteia din faşă. Guvernarea ne fură, obligându-ne să plătim pentru energia termică pe care nu o consumăm. Noi însă nu dorim să subvenţionăm marele monopolist „Termocom”. Iar Hotărârea Guvernului, pe lângă faptul că e antipopulară, este şi contrară regulilor unei economii de piaţă, căci nu poţi să obligi consumatorul să achite un serviciu ce nu i-a fost prestat.
 
 Întru edificarea unui stat de drept, propunem: Abrogarea pct. 8, 8¹, 8², 8³ din anexa nr. 7 din Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, cu modificările operate prin Hotărârea Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011.

Mihai Corj,
mihaicorj@mail.ru