A avut expoziții personale la Chișinău (1985) și la București, România (1997). De asemenea, a participat la expoziții din Moscova, Federația Rusă (1988), „Cultura fără frontiere (Iași, România, 1990), „Basarabia arts” și Galeria „Amfora” (Constanța, 1991). În 1998, 2000 și 2002 este prezent la Bienala Internațională de caricatură din Zagreb, Croația, și, în 2001-2002 la Aydin International cartoon Exibitionm din Istanbul, Turcia. Din 1990 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din R. Moldova. În prezent este profesor de artă decorativă la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Moldova (AMPTAP).
Virgil Tecuci zice că a venit în pictură aproape întâmplător. Tatăl său, profesor de limba română, care i-a învățat la Cahul pe actualii scriitori Haralambie Moraru și Ion Vicol, pe rectorul Ion Bostan, pe funcționarul public de ieri Constantin Tampiza și pe alți oameni cunoscuți din republică, era amic cu directorul Școlii de pictură din Cahul, M. Guzun. „Întâmplarea a fost cu noroc, pentru că eu unul consider că aptitudinile de pictură pot fi dezvoltate, spre deosebire de muzică, unde trebuie să ai auz muzical. În pictură totul poți obține prin muncă și perseverență”, afirmă Virgil Tecuci.
Debutul artistic și l-a făcut în 1985, la Chișinău, pe când era student în anul trei în Estonia. „Pe atunci, lucrările, pentru a fi expuse, erau apreciate de așa-numitele „vâstavcomuri” – o comisie din care făceau parte vreo 20 de granguri de la minister, UAP ș.a.m.d. Am prezentat lucrarea 2X2. Cineva din comisie a întrebat mirat: „De ce se numește doi ori doi, dacă aici sunt cinci piese?! Un alt personaj, însă, i-a replicat: „Lăsați-l în pace, că e din Țările Baltice, iar aceștia sunt altfel de oameni… ”. Adică, stranii de tot…”, își amintește pictorul. La expoziții a participat la îndrumarea regretatului său coleg mai în vârstă, Vlad Bolboceanu, care i-a spus: „Participă la expoziții, ca să poți fi primit în rândurile Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova: Fiind membru al UAP, vei putea primi un atelier de creație”.
După absolvirea academiei din Tallin, a devenit ușor membru stagiar al UAP, iar în 1990 – membru cu drepturi depline al acestei organizații. În aceleași an, fusese la o tabără de creație din Dorohoi, România, de unde s-a întors cu vreo 15 lucrări, a câte patru-cinci piese. „Cu aceste lucrări de ceramică am fost primit în UAP”, ne spune artistul plastic. Dintre aceste lucrări, trei („Aveți cinci trandafiri”, „Ce zici, domnule Ingres?” și „Pădurea albastră”) au fost achiziționate de Muzeul Național de Arte”, ne mai spune ceramistul. De asemenea, el are lucrări în colecții particulare din Canada, Belgia, Muntenegru, România, Italia și din alte țări. În afară de cursurile de la academie, el mai pictează cu colegii săi biserici în diferite zone ale republicii. În prezent, în calitatea sa de șef al secției artă decorativă al UAP, pictorul ceramist pregătește Bienala Internațională de Artă Decorativă-2014.
