Vizita care a confirmat caracterul privilegiat al relaţiilor dintre România şi R. Moldova
A spus-o însuşi înaltul oaspete de la Chişinău, atunci când, în auzul milioanelor de ascultători ai canalelor publice de radio de pe ambele maluri ale Prutului, a reamintit că România „este cea mai apropiată ţară” de R. Moldova şi când a invocat, în sprijinul celor afirmate, atât patrimoniul istoric şi spiritual comun, cât şi direcţiile contemporane de evoluţie a ambelor state.
Înainte de orice, prezenţa la Bucureşti a preşedintelui Timofti a avut configuraţia unui foarte important eveniment politic. Prima vizită bilaterală a oricărui nou şef de stat are funcţia tradiţională de a expune succint liniile directoare ale politicii externe a statului pe care îl reprezintă. În acest sens, evenimentul din 3 mai a reuşit să demonstreze locul special al României între partenerii strategici ai Chişinăului şi, în al doilea rând, să reafirme rolul particular pe care Bucureştiul îl joacă în procesul aderării europene a R. Moldova.
Într-adevăr, alegerea la 16 martie a preşedintelui R. Moldova a oferit statelor noastre o dublă oportunitate.
În primul rând, ocazia de a face bilanţul concis al celor doi ani şi jumătate de când cooperarea bilaterală a dobândit, graţie unui context politic favorabil, un incomparabil dinamism. Uitându-ne în urmă, am putut inventaria, începând cu iulie 2009, reuşitele efortului nostru comun: un dialog politic frecvent şi substanţial, o cooperare sectorială foarte ambiţioasă (cu precădere în domeniile politicii externe, comerţului bilateral, educaţiei şi ştiinţei), o aplecare serioasă asupra unor nevoi concrete semnalate de cetăţenii noştri (libera circulaţie, recunoaşterea diplomelor, mobilitate academică etc.).
A doua oportunitate deschisă de vizita în România a preşedintelui R. Moldova a fost aceea de a angaja în proiecte de viitor potenţialul, deja important, al cooperării actuale. În acest sens, fără a intra în detalii, aş invoca un singur exemplu: plecând de la rezultatele remarcabile ale colaborării în domeniul academic, cei doi şefi de stat au evocat posibilitatea creşterii, din nou, a numărului burselor pe care România le oferă elevilor şi studenţilor din R. Moldova. Ambele state înţeleg importanţa acestui domeniu specific al cooperării bilaterale atât pentru creşterea capacităţii R. Moldova de a avansa în parcursul său european, cât şi, pe de altă parte, pentru întărirea sentimentului comunităţii de destin istoric al cetăţenilor noştri.
Comunitatea destinului nostru european a fost exprimată, de-a lungul timpului, în multe feluri. Concluzia discuţiilor dintre cei doi şefii de stat, anunţată public, are menirea de a clarifica orice confuzii. „Suntem două state independente şi suverane, având ca locuitori în mod preponderent românii. Ne leagă istoria, ne leagă limba, ne leagă tradiţiile, ne leagă bucuriile şi necazurile care au trecut peste români în ultimele secole”. Acesta a fost mesajul preşedintelui României. Şi tocmai de aceea, Traian Băsescu a găsit potrivit să-i dăruiască înaltului său oaspete o biserică de lemn în stil maramureşean şi un milion de volume de literatură română şi universală. Văd în aceste daruri, pe de-o parte, expresia concretă a elementelor istorice şi spirituale comune tuturor românilor, dar şi fereastra către universul pe care identitatea românească îl deschide. Văd în aceste daruri esenţa patrimoniului valoric comun care face posibilă regăsirea celor două state în marea familie europeană, sărbătorită şi la Chişinău, în fiecare an, la 9 mai.
Am convingerea că vizita la Bucureşti a domnului preşedinte Nicolae Timofti confirmă deplin caracterul privilegiat al relaţiei dintre România şi R. Moldova şi perspectiva excelentă a proiectelor noastre comune.
Marius Lazurca,
Ambasador al României
