A lucrat la Radioteleviziunea naţională, după care a activat la câteva posturi de radio comerciale. În 2004-2006 a fost expert în comunicare la două proiecte ale Uniunii Europene, iar în 2006-2008 – membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului. A făcut cursuri de instruire pentru posturile de radio şi televiziune locale, iar un an a fost director dezvoltare staţii TV în cadrul USAID. Din mai 2011 este redactor-şef la Radio Chişinău.
La noul post de muncă, Vlad Ţurcanu şi-a propus să creeze o platformă de discuţie de radio. „Din păcate, în ultimii zece ani radioul a devenit un fel de casetofon – transmiţător de muzică. Asta pentru că autorităţile au descurajat producţia locală prin faptul că au permis intrarea pe piaţă a multor programe de provenienţă străină. Astfel, genurile foarte spectaculoase, pe care le poate folosi radioul, precum ar fi radiomagazinul, reportajul, schiţa, aproape că au dispărut”, afirmă jurnalistul.
El crede că radioul n-a mai reprodus viaţa dintr-un anumit moment: efectele sonore pe care le auzim în viaţa cotidiană aproape că au dispărut cu desăvârşire de la radio şi, în felul acesta, s-a creat o optică distorsionată despre ceea ce ar însemna radioul. „E nevoie de timp pentru ca jurnaliştii din această branşă să revină la instrumentele care au făcut istoria în radio. Spre deosebire de televiziune, distanţa care se aşterne la ora actuală între vorbitor şi ascultător nu trebuie să existe, pentru că radioul este un prieten – este mai aproape decât televiziunea şi decât ziarul. Radioul nu poate înflori realitatea şi nu poate truca lucrurile. Acest lucru ascultătorii l-ar simţi instantaneu”.
O altă preocupare a lui Vlad Ţurcanu este să comenteze realităţile politice, dar fără a se erija într-un analist politic. „Din punctul de vedere al comunicării, al dezbaterii unor teme, trebuie să trecem peste prejudecata că unii decid, iar alţii îndeplinesc orbeşte ce li se spune. Oamenii au energii care trebuie colectate pentru stabilirea unor proiecte naţionale şi asta încerc să promovez prin apariţiile mele publice. O asemenea perioadă am avut la sfârşitul anilor ’80 – începutul anilor ’90, în care noi ne-am luat în serios misiunea de a face un proiect de rezistenţă”, zice redactorul-şef de la Radio Chişinău.
El este de părere că acum, când nu mai suntem hărţuiţi de autorităţi şi avem condiţii pentru a gândi elaborat, după exemplul germanilor – care au discutat cu intensitate după cel de-al Doilea Război Mondial despre condiţiile ce au dus la instaurarea nazismului -, trebuie să ne depăşim frustrările prin dezbateri, prin discuţii, ca să nu mai revenim obsesiv la aceleaşi teme care ne ţin pe loc.
„Noi putem să avem rezultate dacă vom împrumuta rigoarea germană. Îmi doresc, în plan personal şi profesional, ca şi moldovenii să dea dovadă de un plus de rigoare şi organizare după acest model. Astfel, vom duce la bun sfârşit proiectele lansate, dacă nu le vom abandona la jumătate de drum”, subliniază Vlad Ţurcanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
