Aceștia erau gata să meargă până la capăt pentru a obține ce și-au propus. Unii dintre ei au declarat că sunt gata să protesteze zile în șir, până Guvernul nu le va oferi o viață de pedagog mai bună decât o au acum.
Tot atunci profesorii anunțau că urmează să iasă în stradă în fiecare zi câte două ore. Mi s-a părut ciudat să protestezi două ore și să obții revendicările înaintate spre Guvern. Una dintre acestea, probabil cea mai importantă, a fost majorarea salariilor cu 50 la sută pentru dascăli. Alte motive ale protestelor a fost situația social-economică a dascălilor, care este într-un declin continuu, fiind cauzată de salarizarea insuficientă, care nu a fost schimbată din anul 2014, și majorarea vertiginoasă a prețurilor la produse, medicamente și servicii.
În ajunul protestelor care se anunțau, am scris un material despre manifestațiile profesorilor, pe care l-am întitulat „Protestul dascălilor – de ochii lumii”. Așa mi s-a părut că va fi acest protest. Și așa a fost. Profesorii au ieșit în fața Guvernului să ceară mărire de salarii doar în primele două zile. După ce premierul le-a spus că urmează să analizeze revendicările profesorilor și poate poate vor găsi acele trei miliarde de lei pentru a acoperi aceste cheltuieli. Și până aici a fost povestea protestului dascălilor.
Au trecut două săptămânii și nu a mai fost nicio intenție de a mai organiza alte manifestații față de guvernare. Dascălii își continuă activitatea de profesare, iar după ore încearcă să supraviețuiască.
Nu am mai înțeles ce s-a întâmplat până la urmă și de ce dascălii au renunțat la proteste dacă nu au obținut nimic din ce au cerut.
Vor sau nu vor profesorii salarii mai mari? Dacă ținem cont de proverbul cere și ți se va da, până nu ceri insisten de la Guvern, nu vei avea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
