În documentele moldoveneşti şi în cele basarabene numele Papistaş sau Popistaş nu este atestat, dovadă că a apărut la noi mai târziu de I pătrar al sec. al XIX-lea, fiind adus de un purtător din alte provincii româneşti, mai ales din Transilvania.
Azi, în republică, o singură persoană este înscrisă cu numele Papistaş, iar cu numele Popistaş sunt înscrise 142 de persoane.
RĂZMERIŢĂ
Numele Răzmeriţă a provenit, prin intermediul unei porecle, de la cuvântul popular răzmeriţă (variantele: razmiriţă, rezmeriţă) cu sensul „răscoală, răzvrătire, război”. În documentele moldoveneşti, la 1609, este atestat un Răzmiriţă, tatăl lui Ion, Samson şi Măricăi din Rădeşti, ţin. Chigheci. Într-un document basarabean de la 1642 se spune că lui Mihail Săpoteanul i se întăreşte a cincea parte din satul Pârliţi pe Ichel, ce-au cumpărat el de la Pătraşcu şi frate-său Răzmiriţă. În sec. al XVIII-lea Răzmeriţă este atestat ca patronim, devenit apoi nume de familie. La 1774, în ţin. Orhei-Lăpuşna, sunt atestaţi: Gheorghe Răzmeriţă în satul Sălăjeni şi Gavril Rezmeriţă în satul Nisporeni. Forma corectă a numelui este Răzmeriţă.
Azi, în republică, numele Răzmeriţă este purtat de 211 persoane. Cu formele incorecte Razmeriţă – 3 persoane, Rezmiriţa – 11 persoane.
Maria Cosniceanu, doctor în filologie
