La sfârșitul luni mai, Parlamentul a ratificat Acordul de finanțare adițională dintre R. Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare. Documentul prevede oferirea unui împrumut de circa 12 milioane de dolari pentru susținerea agricultorilor din țara noastră în cadrul proiectului „Agricultura competitivă”. Ministrul Ion Sula declara atunci că acești bani vor oferi posibilitatea „de a achita integral compensațiile producătorilor de mere și struguri tehnici care au avut de suferit în urma restricțiilor impuse de Federația Rusă”. Plata compensațiilor, însă, a întârziat din cauza alegerilor locale din iunie. Abia după ce s-au ales noii primari, a fost posibilă crearea comisiilor locale care sunt responsabile de recepționarea dosarelor. Procedura a început pe 1 august.

Potrivit Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), cererile trebuie depuse la primăriile din localităţile de reşedinţă până la sfârșitul lunii. Listele solicitanților vor fi prezentate până în data de 7 septembrie serviciilor teritoriale ale AIPA, care vor verifica eligibilitatea dosarelor.

Beneficiarii compensațiilor pot fi agricultorii mici care au plantații de viță-de-vie cu soiuri tehnice sau livezi de pruni, sau meri cu suprafața de până la 15 ha. Or, agricultorii cu terenuri mai mari au primit compensații anul trecut. Un dosar de solicitare trebuie să conțină o dovadă a faptului că plantația nu depășește 15 hectare, un document care confirmă cantitatea de fructe livrată procesatorilor și datele bancare unde pot fi depuse compensațiile.

Tot satul așteaptă despăgubiri

Obișnuiți să-și vândă roada în Federația Rusă, micii proprietari de livezi din raioanele de nord ale Republicii Moldova au fost loviți dur de embargou. O parte din ei și-au pierdut roada și din cauza înghețurilor timpurii din toamna trecută. În satul Rudi, din raionul Soroca, aproape toți locuitorii au livezi. De aceea, vestea că pot să primească compensații a mobilizat toată localitatea. La primărie s-au format rânduri de doritori de a depune dosarele. „Am peste două hectare de livadă. Înainte de embargo, venea TIR-ul, încărcam merele și le vindeam în Rusia, dar anul trecut le-am dat la suc, la Soroca, pentru că nu am avut unde să le vând. Fabrica mi-a plătit 50 de bănuți pentru kilogram, nici nu ne-am scos investițiile”, a spus Victoria, o rudiancă de 49 de ani.

„Embargoul a lovit în preț”

Compensațiile din partea Băncii Mondiale pot fi solicitate și de producătorii de struguri de soiuri tehnice. Problema este că o bună parte din agricultorii mici pune accent pe soiuri de masă, iar suprafața de plantații cu soiuri tehnice este redusă. La concluzia aceasta am ajuns discutând cu agricultori din câteva sate din centrul și sudul Moldovei. Chiar dacă nu au suferit direct prin faptul că nu au putut să-și vândă marfa pe piața rusă, embargoul a provocat reducerea generală a prețurilor la struguri. „M-a afectat pentru că toată poama a rămas în republică și de aceea prețurile au fost mai mici. La compensații nu pot să aplic, pentru că am vândut strugurii la piață. Fabrica acceptă doar soiuri tehnice și numai în cazul unei necesități mari poate să primească soiuri de masă. De aceea am fost nevoiți să o ducem în altă parte, numai ca să nu rămână poama pe butuc”, ne-a explicat Tudor Obadă, proprietarul a două hectare de viță-de-vie din Sadaclia, raionul Basarabeasca.

„Cumpărătorii europeni nu ne prea cunosc”

Unul din potențialii beneficiari ai compensațiilor poate fi Maria Gurschi, fondatoarea unei gospodării țărănești din satul Taraclia, r-nul Căușeni. Având 1,5 ha de viță-de-vie de soiuri tehnice, a reușit anul trecut să vândă 20 t de struguri la fabrica de vinuri din Săiți la un preț de 2,5 lei per kilogram. Ea speră ca din banii primiți de la Banca Mondială să plătească măcar produsele chimice folosite pentru îngrijirea terenurilor. „Scumpirea dolarului a făcut să crească și prețul produselor fito-sanitare. Partenerii noștri ne-au înțeles și ni le-au dat în credit. Subvenția ne va ajuta să acoperim cheltuielile”, a relatat Maria Gurschi. Ea își amintește că înainte de embargo veneau mai mulți cumpărători în teritoriu și existau mai multe posibilități de a negocia prețul. „Pe urmă exportatorii au început să invoce embargoul și dădeau un preț mai mic, iar dacă nu vroiam, ne trimiteau să dăm strugurii la vin”, explică Gurschi. Agricultoarea a depus dosarul doar pentru compensarea strugurilor, chiar dacă are și o livadă de prune. „Nu am avut cum să le dau la procesare, pentru că transportul mă costa mai mult decât un kilogram de prune. Neavând condiții de depozitare, am vândut-o unde am putut, și la piață, și la cumpărători angro”, explică femeia. Ea este de părere că piața europeană ar fi o salvare și speră că va reuși să încheie contracte în valută, însă pentru asta trebuie să învingă neîncrederea partenerilor europeni care, susține agricultoarea, încă mai stau la dubii.

Valoarea compensațiilor este stabilită în funcție de produsul comercializat:
1 kg mere – 0,1 dolari SUA (1,93 lei)
1kg de prune – 0,07 cenți (1,35 lei)
1kg de struguri soiuri europene – 0,08 cenți (1,54 lei)
1kg de struguri tip Isabela – 0,04 cenți (0,77 lei)