Care este legătura între depresie şi mâncare
Arădeanul afirmă că uneori poate fi simplă «consolare» sau chiar o tulburare convulsivă în care au loc episoade de a mânca fără măsură, urmate de compensări prin diferite metode (sport din exces, post negru, metode purgative, etc).
„Care e legatură între depresie şi mâncare? Ei bine, tot fenomenul se produce în creierul nostru, el este cel ce transmite toţi stimulii ce ne induc senzaţiile… de bine, de fericire, de stres, de saţietate etc., şi inclusiv de tristeţe. Nu este o ruşine, toţi am trecut cel puţin o dată în viaţa printr-o anxietate sau stare depresivă. Atunci cand simţim această stare de tristeţe inexplicabilă uneori, creierul nostru caută un refugiu de bucurie. Unii îşi găsesc această bucurie sau refugiu în diferite activităţi sau vicii, iar alţii în sfera alimentară.
De cele mai multe ori tendinţa este către grăsimi sau zaharuri, nu către alimente sănătoase, deorece cele dintâi sunt cele ce ne produc în creier stimulii puternici.
Aşadar, ecuaţia este simplă: suntem trişti, anxioşi sau depresivi… mâncăm dulciuri şi grăsimi pentru a se secreta endorfine, pentru că acestea ne oferă un stimul de moment ce ne face să simţim o stare de bine, de bucurie. După cum am menţionat, este o stare de moment, această stare dispare odată ce actul în sine se încheie.
Din păcate aceasta nu este vindecarea depresiei, anxietăţii şi nici nu ne va scapă de tristeţe. Din contră, ne va afecta şi sănătatea fizică, pe lângă cea psihică. Zahărul se va varsa în sânge, crescând glicemia, şi odată cu asta şansele de diabet, grăsimile ne vor mări colesterorul şi cu acesta şi şansele de boli cardiovasculare. În aceeaşi măsură ambele ne vor aduce un surplus de kg care ne conduc către obezitate şi în aceeaşi măsură vor duce la aceleaşi afecţiuni menţionate, dar şi altele la fel de grave”, afirmă nutriţionistul Vlad Roşca.
Acesta spune că, revenind la depresie şi contribuţia alimentaţiei în tratarea ei, ameliorarea simptomelor este direct proporţională cu calitatea alimentaţiei. Din punctul lui de vedere, afecţiunea trebuie tratată din mai multe părţi, ca o armată cu o strategie bine pusă la punct care îşi loveşte duşmanul din toate părţile până îl învinge. „Nu contest faptul că în primul rând intervenţia medicului psihiatru sau a psihologului este primordială în procesul de vindecare, dar împreună cu o alimentaţie sănătoasă, terapie şi poate medicaţia corespunzatoare, rezultatele sunt mult mai rapide şi vindecarea e completă cu şanse mici de recidive.
Multă lume nu ar înţelege această legatura între nutriţie şi depresie, chiar şi alte boli de natură psihiatrică, iar pentru asta voi da un exemplu concret ce-mi vine în minte acum. Serotonina este un hormon ce ne dă o senzaţie de bine, de linişte, un fel de antidepresiv.
În cazul depresiei acesta este secretat în cantităţi mici sau chiar inhibată secreţia lui. Pieptul de curcan spre exemplu conţine o substanţă numită triptofan, această substanţa contribuie la stimularea producţiei de serotonină, astfel se pot reduce episoadele depresive şi se poate ameliora intensitatea lor. Sunt multe alte exemple de alimente sănătoase care ne vor ajuta în procesele psihice, de acestea ne putem bucura pe toată perioadă anului, nefiind alimente de sezon sau delicatese culinare scumpe”, încheie Vlad Roşca.
Sursa: Adevarul.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!