Cu o climă temperată, R. Moldova este locul în care astfel de plante „vindecătoare” pot fi cultivate pe suprafețe extinse, iar valorificarea inteligentă a recoltei ar putea asigura un profit considerabil. Totuși, moldovenii încă nu realizează pe deplin câți bani aduce o asemenea afacere, de aceea producătorii din acest domeniu sunt numărați pe degete. În prezent, colectarea în masă a plantelor medicinale are loc pe teritoriile administrate de întreprinderile silvice. De la ei am încercat să aflăm ce secrete implică o asemenea afacere.

Când nu dispui de o suprafață mare de teren agricol, atunci trebuie să alegi atent tipul de plante pe care le cultivi, pentru a spori profitul. Specialiștii sunt de părere că transformarea grădinăritului într-o mică afacere, care poate genera venituri de mii de euro anual, este posibilă doar dacă practici o agricultură modernă sau dacă alegi să cultivi plante medicinale.

Un celebru autor de cărți dedicate agriculturii inteligente a realizat un top al celor mai profitabile 10 tipuri de culturi, care pot fi înființate pe suprafețe mici, luând în calcul timpul de lucru, cererea și veniturile pe care le pot genera anual. Un loc de frunte în acest clasament, evident, îl ocupă plantele medicinale. Acest lucru se datorează faptului că industria cosmetică și cea farmaceutică au devenit clienți fideli ai fermierilor care cultivă astfel de plante.

„Cerere există mereu”

Despre ce înseamnă să cultivi plante medicinale în R. Moldova, a acceptat să ne vorbească Vasile Iliescu, directorul Întreprinderii Silvice „Telenești”. Zona pe care dânsul o administrează nu se numără printre cele mai bogate în lemn, de aceea, deja de mai mulți ani, șeful a decis să pună accent pe producerea și colectarea plantelor medicinale. De ceva timp, angajații întreprinderii adună floare de tei, gălbenele, urzică, melisă, cătină, mentă, soc, podbal și altele. Ultima este o plantă ierboasă foarte răspândită, care creşte prin locurile necultivate. Podbalul era apreciat încă din antichitate pentru calitatea de a „alunga tusea”.

„Anul trecut, de pe urma cultivării plantelor medicinale, am obținut în jur de 600 mii lei. Peste jumătate de milion aș zice că nu-i deloc puțin, mai ales că lucrătorii noștri colectează majoritatea plantelor din flora spontană. Avem și câteva pepiniere unde cultivăm special aceste plante – circa 14 hectare”, menționează Iliescu.

Potrivit lui, plantele pot fi comercializate doar după ce sunt uscate. Unele însă necesită și alte „proceduri” suplimentare. Cătina, spre exemplu, trebuie să stea în frigider pentru ca să fie mai simplă procedura de scuturare a frunzelor. Lipsa camerelor frigorifice i-a determinat pe angajații întreprinderii să limiteze colectarea acesteia. „De 20 de ani, de când activez în funcția respectivă, niciodată n-am avut probleme la capitolul comercializarea plantelor medicinale. Cerere există mereu. De regulă, noi le vindem angro la intermediari din țara noastră. Am încercat să le scoatem pe piața externă, în pachețele speciale, dar în condițiile economice actuale, acest lucru este dificil”, recunoaște directorul.
Vasile Iliescu numește plantele medicinale „aurul pădurilor”. El menționează că o asemenea afacere neapărat se va bucura de succes în R. Moldova, iar dacă va exista și sistem de irigare, atunci veniturile agricultorilor vor crește de două sau chiar de trei ori. Bărbatul a mai adăugat că Ministerul Mediului trebuie să simplifice modul de comercializare a plantelor medicinale. În prezent, această procedură implică multă birocrație, care le dă bătăi de cap producătorilor.

Inginerul silvic a ținut să specifice că gălbenelele sunt unele dintre cele mai solicitate și apreciate plante medicinale, iar creșterea lor ar aduce un venit constant.

Peste 2 mii de euro de pe un hectar

Conform calculelor specialiștilor din domeniu, pentru plantarea unui hectar de gălbenele sunt necesare 80 kg de semințe, prețul cărora variază între 100 și 150 lei per kg. În medie, de pe o asemenea suprafață, pot fi colectate 600 kg de gălbenele, care sunt comercializate la un preț de aproximativ 80 de lei kilogramul.

Dacă facem unele calcule simple, aflăm că de pe urma unui hectar de gălbenele proprietarul poate câștiga aproape 50 de mii de lei, asta în cazul în care lipsește un sistem de irigare. Prezența acestuia poate dubla recolta, respectiv și veniturile. Dacă scoatem din această sumă circa 8 mii de lei cheltuiți pentru semințe și alte 2 mii de lei – pentru achitarea serviciilor lucrătorilor (prășit și colectare), agricultorul se alege cu circa 40 de mii de lei.

Maria Gonceariuc, șefa Laboratorului „Plante Aromatice și Medicinale”, din cadrul Institutului de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, susține că în țara noastră sunt foarte puțini agricultori care cultivă plante medicinale, iar majoritatea sunt începători. „În Moldova lipsește un program de stat care ar veni să ajute producătorii și totodată să încurajeze populația să folosească medicamente din plante medicinale. Acestea sunt mai ieftine și mai benefice decât cele sintetice – pe care le importăm”, a punctat specialista.
Potrivit celor din domeniu, „este important ca, înainte de a începe cultivarea plantelor medicinale, mai întâi de toate să fie ecologizate terenurile prin creșterea succesivă a diferitelor specii de plante, care extrag din sol toate substanțele ce ar putea impurifica recoltele ulterioare”.
În prezent, în R. Moldova se oferă subvenții pentru producătorii de plante aromatice și medicinale, practica însă demonstrează că acestea sunt foarte mici în comparație cu cheltuielile care trebuie suportate.

Știați că:
– Există o cerere de sute de tone de plante medicinale (mușețel și mentă) pentru export în Germania?
– Firmele de profil din Europa de Vest se orientează spre țările cu grad redus de poluare, cum este România, de unde își importă materia primă (în special plantele medicinale)?
– Bulgaria exportă mii de tone de mentă încă din 1955?
– Firme mari producătoare de suplimente alimentare din SUA solicită cantități foarte mari de plante medicinale și plante aromatice?
– În Romania, cererea de plante medicinale și plante aromatice a crescut cu 20% anual, începând cu 2005?