Curtea Penală Internaţională transmite că „nu este descurajată” de mandatul de arestare emis de Rusia pe numele procurorului-şef
Curtea Penală Internaţională (CPI) afirmă că nu este „descurajată” de faptul că Rusia l-a pus pe procurorul său şef pe o listă de urmăriţi, scrie BBC. Această decizie vine la două luni după ce Karim Khan, de la CPI, a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.
Într-o declaraţie de sâmbătă, Curtea a declarat că această mişcare a fost o încercare de a submina „mandatul său legal de a asigura răspunderea pentru cele mai grave crime”, relatează News.ro.
Rusia, care nu este membră a CPI, a calificat anterior mandatul de arestare împotriva lui Putin ca fiind „nul”.
Karim Khan, un avocat britanic ce deține în prezent funcția de procuror-șef al CPI, a emis mandatul de arestare împotriva preşedintelui Putin în luna martie. Acesta a susţinut că președintele rus este responsabil de crime de război şi şi-a concentrat afirmaţiile asupra deportării ilegale a copiilor din Ucraina în Rusia.
De asemenea, a fost emis un mandat de arestare pentru comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru acuzaţii similare.
Se crede că peste 16.000 de copii au fost transferaţi cu forţa din Ucraina în Rusia de la începutul războiului, potrivit oficialilor de la Kiev.
CPI a declarat la momentul respectiv că există motive rezonabile pentru a crede că atât Putin, cât şi Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală.
La rândul său, comitetul de anchetă al Kremlinului a anunţat săptămâna aceasta că va începe o investigaţie asupra lui Khan pentru „urmărirea penală a unei persoane despre care se ştie că este nevinovată”.
Într-o declaraţie de sâmbătă, CPI, cu sediul la Haga, a declarat că este „conştientă şi profund îngrijorată de măsurile coercitive nejustificate care ar fi fost luate împotriva funcţionarilor CPI”.
Calificând aceste măsuri drept „inacceptabile”, Curtea a declarat că nu va fi împiedicată să continue să „îşi îndeplinească mandatul independent”.
Khan nu a comentat încă acţiunea împotriva sa.
Între timp, reprezentantul special al secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru copii şi conflicte armate, Virginia Gamba, a făcut obiectul unei examinări separate după ce s-ar fi întâlnit cu Lvova-Belova la Moscova.
Rusoaica a fost citată de agenţia de ştiri Reuters spunând că discuţia a fost „constructivă şi sinceră”.
Cu toate acestea, grupurile pentru drepturile omului şi oficialii de rang înalt au fost contestaţi, unii sugerând că întâlnirea a fost nepotrivită.
„Victimele ucrainene merită să o vadă pe Lvova-Belova în spatele gratiilor la Haga, nu întâlnindu-se cu oficiali de nivel înalt ai ONU”, a declarat Balkees Jarrah, director asociat în cadrul Programului de justiţie internaţională la Human Rights Watch.
